Anul viitor, exact pe vremea aceasta, mandatul de 7 ani al Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European (EPPO) se va încheia, legislația și regulamentul de înființare a instituției nepermițând prelungirea mandatului procurorului general european. Iar lucrurile se precipită chiar de acum, când se pare că există deja trei pretendenți la funcția ocupată de „Zeița anticorupției”, printre aceștia aflându-se chiar adjunctul EPPO, pe care Kovesi l-a învins, în 2019, la vot în Parlamentul European. Pentru că, tot din octombrie 2019, Kovesi nu mai este magistrat în România, finalizarea mandatului de la EPPO va face ca fosta șefă a DNA să nu beneficieze de prevederile legale referitoare la pensia de serviciu, deoarece, la momentul eliberării sale din magistratură, nu întrunea condițiile de vechime prevăzute de statutul judecătorilor și procurorilor. Va fi interesant de văzut, de asemenea, ce se va întâmpla cu „armata” de DNA-iști pe care Kovesi și-a transferat-o la EPPO în acest mandat.
Conform unor surse de la Bruxelles, conducerea Uniunii Europene se pregătește, încă de pe acum, pentru o schimbare strategică la vârful Parchetului European. Mandatul Laurei Codruța Kovesi se apropie de final, iar lista scurtă a succesorilor include patru nume sonore din Germania, Austria, Italia și Spania.
Astfel, patru procurori europeni s-ar află pe lista scurtă pentru a prelua conducerea EPPO, instituție care își are sediul la Luxemburg și care investighează fraudele și utilizarea abuzivă a fondurilor europene. Favoritul, potrivit surselor europene, ar fi chiar actualul adjunct al lui Kovesi, procurorul german Andres Ritter.
Trebuie menționat că mandatul actualei șefe a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, se va încheia în luna octombrie a anului 2026, după șase ani de la preluarea funcției, dar după șapte ani de la învestire, ea fiind și primul procuror general al acestei instituții de parchet.
Schimbarea de la vârful Parchetului European vine, de altfel, într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește o reformă a mecanismelor de combatere a fraudei, care ar putea extinde atribuțiile EPPO în protejarea următorului buget multianual al Uniunii. În mandatul său, Laura Kovesi se laudă că a coordonat anchete de anvergură privind fraude cu fonduri europene, inclusiv cazuri care au vizat miniștri greci, contractele de achiziție de vaccinuri COVID-19, Partidul Popular European și mai mulți eurodeputați suspectați de folosirea abuzivă a banilor europeni.
N-a împlinit „stagiul” minim de 25 de ani ca magistrat în România
Spre deosebire de cutuma din România, unde un procuror general poate să candideze și pentru un al doilea mandat la vârful parchetului național, în ceea ce privește Parchetul European nu este prevăzută o astfel de posibilitate. Mandatul este de șapte ani și nu poate fi reînnoit.
Citește pe Antena3.ro
Oaia cu lână roz urmează să fie omologată anul viitor. Este o creație românească
Finalizarea mandatului lui Kovesi la EPPO nu îi va aduce acesteia nici pensia specială de magistrat în România. Laura Codruța Kovesi a intrat în magistratură, sub numele de Laura Codruța Lascu, în 22 mai 1998, prin decretul nr. 171.1998 semnat de către fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Ea a devenit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu.
De asemenea, Laura Codruța Kovesi a fost eliberată din magistratură de către președintele României Klaus Werner Iohannis, la data de 30 octombrie 2019. Atunci, s-a emis Decretul nr. 776/2019, prin care „Laura Codruța Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Sibiu, se eliberează din funcție, ca urmare a numirii sale în funcția de procuror general european al EPPO”.
Legea 303.2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, care a preluat norma din vechea Lege nr. 303/2004, prevede, la articolul 211, că „judecătorii și procurorii (…) cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător și procuror (…) se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Ei bine, „Zeița anticorupție” nu se încadrează la această vechime, deoarece vechimea ei în magistratură, cuprinsă între cele două decrete prezidențiale sus-amintite, este de 21 de ani, cinci luni și 8 zile. Practic, dacă nu ar fi devenit procuror general european, Kovesi, acum în vârstă de 52 de ani și 7 luni, ar fi putut ieși la pensie specială dacă ar mai fi rămas magistrat în România încă 3 ani și 7 luni, care s-ar fi împlinit în primăvara anului 2023.
Cele mai mari șanse la succesiune, cel învins în 2019
Potrivit mai multor surse familiare cu procesul de selecție, Andres Ritter (FOTO), actual procuror adjunct al EPPO și magistrat cu peste 25 de ani de experiență în Germania, se află în fruntea clasamentului. El este specializat în infracțiuni economice și fraude privind fondurile Uniunii Europene, domeniu în care a acumulat expertiză înainte de a se alătura Parchetului European, potrivit EurActiv.
Ritter a candidat și în urmă cu șase ani, când poziția de procuror-șef european a fost atribuită Laurei Codruța Kovesi.
Pe locul al doilea în lista scurtă se află Ingrid Maschl-Clausen din Austria, fost procuror al EPPO, care a lucrat și la Reprezentanța Permanentă a Austriei pe lângă Uniunea Europeană, precum și la agenția Eurojust, responsabilă cu cooperarea judiciară între statele membre.
Alți doi magistrați completează lista: italianul Stefano Castellani, procuror delegat al EPPO la Torino, și spaniolul Emilio Juesus Sanchez Ulled, procuror general la Madrid, specializat în infracțiuni împotriva administrației publice.
Cei patru candidați au fost audiați în luna septembrie de către un comitet de experți juridici din întreaga Europă. Clasamentul urmează să fie transmis Consiliului Uniunii Europene și Parlamentului European, care trebuie să ajungă la un acord asupra viitorului procuror-șef european.
