Liderii Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind utilizarea activelor înghețate ale statului rus pentru a finanța Ucraina, după ce Belgia – țara în care se află cea mai mare parte a banilor – a ridicat probleme juridice și tehnice cu privire la această propunere.
La summitul de la Bruxelles din 23 octombrie, liderii au solicitat Comisiei Europene să continue să lucreze la un plan de transformare a aproximativ 140 de miliarde de euro (162 miliarde de dolari) din rezervele imobilizate ale băncii centrale ruse în sprijin pentru nevoile militare și bugetare ale Kievului.
Însă, mai mulți diplomați au declarat că un acord final rămâne încă dificil de atins.
„Liderii europeni s-au angajat să asigure acoperirea nevoilor financiare ale Ucrainei pentru următorii doi ani”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, după summit.
„Rusia ar trebui să asculte cu atenție cu privire la acest lucru. Ucraina va dispune de resursele financiare necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii Rusiei”, a mai spus el.
Costa a adăugat că este posibil să se rezolve problemele tehnice care trebuie soluționate pentru a se putea utiliza activele înghețate, ceea ce înseamnă că „această soluție este fezabilă”.
Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 200 de miliarde de euro (232 miliarde de dolari) din activele băncii centrale ruse după ce tancurile Moscovei au intrat în Ucraina în 2022. Până în prezent, UE a utilizat doar dobânzile provenite din aceste sume pentru a sprijini Ucraina în apărarea sa împotriva Rusiei.
Moscova a avertizat pe 23 octombrie că orice acțiuni întreprinse cu activele rusești fără consimțământul Rusiei sunt „nule și neavenite din punctul de vedere al dreptului internațional și contractual” și vor „duce la o reacție dureroasă”.
Blocul a elaborat schema de împrumut după ce a fost supus presiunilor de a acorda ajutor suplimentar Kievului, în contextul în care sprijinul SUA a încetinit sub președinția lui Donald Trump.
Prin acest plan – care, potrivit Comisiei, nu ar afecta activele suverane ale Rusiei – UE ar împrumuta fonduri de la Euroclear care au ajuns la scadență și au fost transformate în numerar.
Acești bani ar fi apoi împrumutați Ucrainei, care ar trebui să ramburseze împrumutul numai dacă Rusia plătește daunele pe care le-a cauzat în Ucraina.
Majoritatea activelor în cauză sunt deținute în Belgia, al cărei prim-ministru, Bart De Wever, a declarat că are încă câteva rezerve pentru a-și de acordul final.
Premierul belgian a insistat că, pentru a merge mai departe, Belgia are nevoie de garanții ferme din partea tuturor celorlalte state membre ale UE că vor împărți răspunderea în cazul în care Moscova va solicita acest lucru. El dorește, de asemenea, ca alte țări ale UE să promită că vor începe să utilizeze activele rusești înghețate pe teritoriile lor.
„[Reprezint] mica și săraca Belgie, iar singurul lucru pe care îl pot face este să semnalez unde sunt problemele și să cer cu blândețe soluții pentru problema esențială”, a declarat De Wever după summit.
El a avertizat că, dacă aceste condiții nu vor fi îndeplinite, va face tot ce îi stă în putință „din punct de vedere politic și juridic pentru a opri această decizie”.
Concluziile summitului, care au fost adoptate de toate statele membre cu excepția Ungariei, au trebuit să fie diluate în lumina obiecțiilor Belgiei.
Textul nu menționa direct împrumutul, ci invita Comisia Europeană să prezinte „opțiuni de sprijin financiar” pentru Ucraina pentru 2026 și 2027, care urmau să fie prezentate liderilor la următorul summit din decembrie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a participat la summit în calitate de invitat, a declarat totuși că întâlnirea a adus „rezultate bune”.
„Uniunea Europeană a dat asigurări că asistența financiară acordată Ucrainei va fi menținută nu numai anul viitor, ci și în 2027”, a declarat Zelenski pe X.
„Aceasta este o decizie unanimă importantă. Am obținut sprijin politic în ceea ce privește înghețarea activelor rusești și utilizarea lor maximă pentru a ne apăra împotriva agresiunii rusești.”
Cancelarul german Friedrich Merz, unul dintre susținătorii planului, se așteaptă ca Executivul UE să prezinte diferitele opțiuni înainte de următorul summit al liderilor europeni.
„Intensificăm presiunea pentru a determina partea rusă să accepte negocierile, astfel încât armele să tacă în sfârșit în Ucraina”, a spus Merz.
„Ucraina are nevoie de perspective fiabile, în special în ceea ce privește echipamentul militar. Noi, europenii, trebuie să trimitem acest semnal de forță acum”, a adăugat el.
Discuțiile UE au avut loc la o zi după ce blocul a convenit asupra celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și după ce Statele Unite au impus sancțiuni Moscovei asupra a două mari companii petroliere.
Volodimir Zelenski a lăudat sancțiunile SUA, pe care le-a descris ca „un mesaj puternic și foarte necesar” către Rusia.
Relatări ale AFP și dpa sunt incluse în articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
