Comisia Europeană pune presiune pe statele membre reticente să accepte finanțarea pentru Ucraina devastată de război avertizându-le că, dacă nu obligă Rusia să plătească, vor trebui să o facă ele însele.
Executivul european știe foarte bine că planul B – împrumutul comun european, așa-numitele eurobonduri – este chiar mai nepopular decât propunerea de a folosi activele rusești înghețate pentru un împrumut de reparații de 140 de miliarde de euro pentru Kiev.
Țările cunoscute pentru austeritate fiscală, în special Germania și Olanda, se opun ferm creșterii datoriei publice. Iar statele deja foarte îndatorate, precum Franța și Italia, nu își pot permite să împrumute mai mult, arată o analiză Politico.
Presiune asupra Belgiei și statelor „ezitante”
Belgia, unde se află majoritatea activelor rusești și care și-a exprimat îndoieli privind legalitatea confiscării lor, ar putea fi convinsă tocmai de perspectiva unui împrumut comun pe care l-a considerat mult timp „toxic”.
„Lipsa de disciplină fiscală este atât de mare în unele țări încât nu cred că eurobondurile vor fi acceptate de țările frugale în următorii zece ani”, a spus Karel Lannoo, directorul executiv al Centrului pentru Studii de Politici Europene (CEPS), un think-tank din Bruxelles. „140 de miliarde de euro este o sumă uriașă și trebuie să o folosim. Trebuie să arătăm că nu ne este frică.”, a continuat Lannoo.
Inițial, guvernele europene și Banca Centrală Europeană au fost reticente în a folosi activele confiscate, considerând măsura discutabilă din punct de vedere juridic și moral. Însă nevoile acute ale Ucrainei și lipsa de claritate a Washingtonului i-au determinat să-și schimbe poziția.
Blocajul Belgiei și cursa contra-cronometru
Totuși, la summitul UE de săptămâna trecută, președintele belgian Bart De Wever a refuzat să cedeze, ceea ce a forțat amânarea deciziei cel puțin până în decembrie.
Acum, UE se află într-o dublă cursă contracronometru: Ucraina ar putea rămâne fără fonduri până la sfârșitul lui martie, iar în paralel, Ungaria încearcă să creeze o alianță sceptică față de Ucraina, cu Cehia și Slovacia.
„Asta e diplomația”, a explicat un diplomat european sub protecția anonimatului. „Le oferi ceva ce nu vor, ca să accepte opțiunea mai ușoară.”, a explicat acesta. Un alt diplomat a fost și mai tranșant: „Ideea că eurobondurile sunt o opțiune reală este pur și simplu ridicolă.”
Deși De Wever și-a avertizat colegii europeni că Bruxellesul a subestimat complexitatea juridică a sechestrării activelor rusești, oficialii UE sunt convinși că el nu va putea menține blocajul după luna decembrie. „Împrumutul garantat de activele rusești se va face. Nu e o chestiune de dacă, ci de când”, a spus un oficial european.
Lecția eurobondurilor din pandemie
Multe state europene s-au opus dintotdeauna ideii de împrumut comun, considerând că nu ar trebui să plătească pentru guverne considerate fiscal iresponsabile. Totuși, pandemia de Covid-19 a relaxat această poziție: atunci, UE a aprobat un împrumut comun de 800 de miliarde de euro pentru relansarea economică. De atunci, Bruxellesul a continuat mutualizarea parțială a datoriei, inclusiv pentru achiziții militare, dar majoritatea guvernelor rămân împotriva extinderii acestei practici.
O a treia opțiune propusă este identificarea altor active rusești, în valoare de circa 25 de miliarde de euro, aflate în alte state membre. Însă procesul ar dura mai mult decât își poate permite Kievul.
„Sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei sunt esențiale pentru a-l aduce pe Putin la masa negocierilor. De aceea, este vital ca țările europene să facă mai mult”, a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru Afaceri Europene.
Riscurile colective
Majoritatea activelor rusești se află în custodia Euroclear, o instituție financiară belgiană, ceea ce expune Belgia unor riscuri juridice și financiare.
„Comisia a purtat discuții intense cu autoritățile belgiene și este pregătită să ofere clarificări și garanții suplimentare. Orice propunere se va baza pe principiul împărțirii colective a riscurilor între statele membre”, a transmis un purtător de cuvânt al CE.
Executivul european susține că riscurile sunt minime, deoarece suma de 140 de miliarde de euro ar fi restituită Rusiei doar dacă Moscova încheie războiul și plătește despăgubiri Ucrainei – un scenariu considerat improbabil.
Totuși, Belgia se teme că Rusia ar putea declanșa acțiuni judiciare, invocând tratatul bilateral de investiții semnat în 1989.
În ciuda acestor riscuri, diplomații europeni rămân optimiști. „Mă aștept ca la următorul Consiliu European, programat pentru 18 decembrie, să se înregistreze în sfârșit progrese”, a declarat pentru Politico ministrul lituanian de Externe Kęstutis Budrys.
G.P.
