Articol de Cezar Titor – Publicat duminica, 07 septembrie 2025, 13:06 / Actualizat duminica, 07 septembrie 2025 13:06
Una dintre companiile aflate în top 100 cele mai mari firme din România, conform datelor raportate și validate oficial de ANAF, este de fapt o entitate fictivă, dezvăluie o anchetă realizată de Recorder. Investigația îl indică pe un anume Neculai Prună drept omul din spatele firmei, cunoscut pentru o fermă de porci în anii 2000 și implicat atunci într-un dosar de evaziune fiscală, dar și pentru implicarea sa în fotbal!
În urmă cu mai bine de 15 ani, acesta era finanțator al echipei CSS Tecuci. În vara lui 2009 a apărut un articol despre construcția unui teren de minifotbal la Tecuci, proiect coordonat de fostul fotbalist Stelian Stancu (ex-FCSB și Poli Timișoara). În material era menționat și Neculai Prună, trecut pe lista foștilor sportivi ai clubului care au contribuit la realizarea investiției.
Potrivit informațiilor GSP, Neculai Prună era apropiat și de Adrian Porumboiu, fostul finanțator al celor de la FC Vaslui, existând discuții, la un moment dat, ca Sporting Tecuci să devină satelit al echipei patronate de fostul arbitru.
Cazul RICHRBT. O firmă fictivă, cu venituri de sute de milioane de euro
Jurnaliștii au descoperit o rețea sofisticată prin care societăți comerciale au fost „confiscate” de la proprietarii reali, fără ca instituțiile statului să intervină, deși au existat plângeri și sesizări. De opt luni, ANAF susține că „monitorizează” cazul.
Compania vizată, RICHRBT 1 SRL, apare în documente ca fiind activă în domeniul construcțiilor de drumuri și autostrăzi. Dacă bilanțurile depuse la ANAF ar fi corecte, firma ar fi lider pe piața românească de infrastructură rutieră. Numai pentru anul 2023 a raportat venituri de peste 3,6 miliarde de lei (echivalentul a peste 700 de milioane de euro), ceea ce a propulsat-o pe locul 64 în ierarhia națională a celor mai mari companii, peste Romsilva și imediat înaintea Coca Cola România.
Doar că aceste cifre, verificate și acceptate de autorități, nu corespund realității. Societatea a raportat 1.251 de angajați și un profit net de peste 312 milioane de lei, însă investigația arată că datele sunt fabricate. Mai mult, sediul declarat al firmei este, în fapt, un WC public din Piața Charles de Gaulle, iar punctele de lucru din alte orașe s-au dovedit a fi restaurante fast-food, saloane de evenimente sau sedii ale altor firme.
Istoria companiei începe cu Regas Comservimpex SRL, o mică afacere de vinuri deținută de Gabriel Stroe. Acesta afirmă că și-a pierdut societatea după ce la Registrul Comerțului a fost depus un document fals de către un anume Vasile Ciot. De atunci, firma și-a schimbat de mai multe ori numele, fără ca instituțiile statului să verifice autenticitatea modificărilor. Stroe a depus plângeri la poliție, la ANAF și la Registrul Comerțului, dar până acum nu a fost nici audiat, nici informat asupra vreunui progres.
În acte, până în 2024, administrator apărea Vasile Ciot, un pensionar pe caz de boală din Râmnicu Sărat, care a negat orice legătură cu această afacere. Ulterior, compania a fost „cumpărată” pentru 126 de milioane de lei de două societăți din Elveția, controlate de un suedez numit Reman Henk, entități despre care Recorder suspectează că sunt tot fictive.
Au clonat site-ul unei alte firme de construcții! Și-au însușit și construcția Stadionului Steaua
La scurt timp după aceste tranzacții, în presă au apărut articole publicitare plătite care prezentau RICHRBT drept un investitor interesat de parcuri fotovoltaice. Materialele, distribuite printr-o agenție de publicitate, aveau rolul de a oferi companiei o imagine de seriozitate. Chiar și site-ul oficial al firmei prezenta proiecte de construcții care, în realitate, aparțin companiei Erbașu, aspect confirmat de aceasta, care a sesizat procurorii.
Printre aceste proiecte, pe site se regăsea și contribuția firmei fantomă la construcția Stadionului Steaua, de asemenea, inexistentă! Arena din Ghencea a fost construită de asocierea Terra Gaz Construct S.R.L, Construcții Erbașu S.A. și Concelex S.R.L., cu Compania Națională de Investiții (CNI) S.A. în rol de investitor.
De la publicarea materialului de către Recorder, site-ul RICHRBT nu mai este funcționabil.
În paralel, RICHRBT a început să comande masiv țevi de oțel din străinătate, cu plata la livrare, închiriind inclusiv un depozit pentru stocare. După câteva săptămâni, însă, persoanele din spatele firmei au dispărut împreună cu materialele.
Paradoxal, deși în mai 2024 Gabriel Stroe a semnalat furtul firmei, ANAF a validat bilanțurile contabile câteva zile mai târziu. Instituția a acordat și cod de TVA companiei, fără să facă verificările obligatorii, și a încadrat-o la categoria microîntreprinderilor, în ciuda cifrelor gigantice raportate.
Întrebarea majoră este ce s-a întâmplat cu profitul raportat de RICHRBT, peste 180 de milioane de lei între 2018 și 2023. Compania nu figurează nici măcar pe lista datornicilor la bugetul de stat. Între timp, ANAF continuă să declare că analizează cazul, proces început acum opt luni și încă nefinalizat.
