Un proiect de lege inițiat de deputatul USR Radu Miruță, actualul ministru al Economiei din Guvernul Bolojan, vine cu noțiuni halucinante care ar dori să reglementeze conținutul online. Una dintre aceste noțiuni se numește „conținutul cu potențial periculos”, definit ca „orice tip de conținut care instigă la ură și violență, dezinformează periculos, manipulează informații, induce în eroare pe teme majore de interes național”. Iar pentru a pedepsi propagarea unui astfel de conținut, lacunar definit, de altfel, Miruță propune ca, dacă acesta este distribuit de conturi care activează sau au locația în România, să poată fi accesat de un număr de maximum 150 de utilizatori. Mai mult, se dă chiar și un termen de carantină, de 15 minute, după publicare, pentru ca acest conținut să poată fi analizat de anumite instituții abilitate, dar care nu sunt deloc precizate în respectivul proiect de lege. De asemenea, Miruță propune o amendă egală cu 1% din cifra de afaceri pentru „furnizorul de rețele sociale” care a permis publicarea unui astfel de conținut. Legea a trecut de Senat, prin adoptare tacită, iar luna viitoare va fi analizată de Camera Deputaților, care este for decizional.
Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale din Camera Deputaților a avizat negativ un proiect de lege inițiat de către actualul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, deputatul USR Radu Miruță. Acest proiect privește „limitarea propagării prin platformele online foarte mari a conținutului ilegal care incită la ură sau care, pe teme majore de interes național, manipulează prin utilizarea malițioasă a tehnologiei în scopul inducerii în eroare a opiniei publice”.
Avizul negativ a fost adoptat cu majoritatea voturilor Comisiei.
La data de 16 iunie 2025, proiectul de lege în discuție a trecut de Senatul României prin adoptare tacită, ca urmare a împlinirii termenului de dezbatere și adoptare prevăzut de Constituție. Legea, care a intrat în dezbaterea Senatului ca primă cameră sesizată, la data de 5 martie 2025, dorește să introducă șapte definiții, dintre care cel puțin trei sunt halucinante.
Astfel, se definește termenul de „platformă online foarte mare”, care „are înțelesul articolului 33 din Regulamentul UE 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 (Regulamentul privind serviciile digitale)”. Acest articol 33 se referă la platformele online și la motoarele de căutare care au un număr mediu lunar de destinatari activi ai serviciului în Uniunea Europeană mai mare sau egal cu 45 de milioane.
Citește pe Antena3.ro
Un soldat ucrainean a supraviețuit cinci zile după ce rușii i-au taiat gâtul și l-au aruncat într-o groapă
Avalanșă de definiții
O a doua definiție inclusă în acest proiect de către Radu Miruță se referă la „rețele sociale”, prin care ar trebui să se înțeleagă „serviciu al unei platforme online din categoria descrisă mai sus și care permite utilizatorilor să creeze și să distribuie conținut către alți utilizatori”.
Mai departe, „Furnizorul de rețele sociale” este definit în acest proiect drept „o entitate care oferă și operează o platformă online din aceeași categorie ce le permite utilizatorilor să creeze profiluri și să distribuie conținut digital”.
Ei bine, de aici încep definițiile mai puțin uzuale. Astfel, se definește „conținutul ilegal”, în sensul articolului 3 litera „h” din Regulamentul UE citat. Acest articol se referă la „orice informație care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii Europene, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv”.
Termeni halucinanți
Dacă până aici termenii definiți se înscriu în anumite norme ușor de înțeles și de identificat, lucrurile se complică odată cu introducerea în proiectul de lege al lui Radu Miruță a noțiunii de „conținut cu potențial periculos”. Autorul acestui proiect de act normativ definește această noțiune drept „orice tip de conținut care instigă la ură și violență, dezinformează periculos, manipulează informații, induce în eroare pe teme majore de interes național”.
Și asta nu este tot. Mai există și o a șasea noțiune, „utilizarea malițioasă a tehnologiei”, definită de același deputat USR Radu Miruță ca „acțiunea intenționată de inducere în eroare, cu scopul de a crea dezinformare și/ sau haos informațional prin manipularea comportamentului uman și/ sau exploatarea vulnerabilităților cu privire la subiecte de interes major”.
Mai există și o a șaptea definiție care vizează uzul de inteligență artificială.
Reglementări de noaptea minții
Conform acestui proiect de lege, „pentru conturile utilizatorilor cu activitate sau locație declarate în România, furnizorii de rețele sociale au obligația să își adapteze algoritmii de propagare a conținutului astfel încât conținutul potențial periculos să nu fie transmis prin intermediul platformei online către un număr mai mare de 150 de utilizatori”.
De asemenea, se mai dorește a fi reglementat faptul că „pentru tipul de conținut cu potențial periculos asociat conturilor utilizatorilor cu activitate sau locație declarate în România, furnizorilor de rețele sociale le este interzis să întreprindă orice acțiune de promovare”. Mai mult, pentru conturile utilizatorilor cu activitate sau locație declarate în România, furnizorii de rețele sociale au obligația să își adapteze algoritmii de propagare a conținutului astfel încât conținutul ilegal să fie eliminat după 15 minute de la publicare, interval de carantină în care algoritmii platformei în cauză analizează și clasifică tipul de conținut”.
În același proiect de lege inițiat de către Radu Miruță se mai specifică faptul că „în situația în care, după 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procentul sesizărilor cu referire la conținutul potențial periculos și la conținutul ilegal, verificate individual de către instituțiile statului cu responsabilități în domeniu și certificate ca fiind îndreptățite, este mai mare de 30% din totalul acestora, furnizorul de rețele sociale în cauză va fi sancționat cu amendă contravențională în valoare de 1% din cifra de afaceri”.
Deputatul USR ironizează capacitatea românilor de a discerne conținutul online
Deputatul USR Radu Miruță susține, în expunerea de motive care însoțește această inițiativă legislativă, că „acest proiect de lege nu doar că nu limitează libertatea de exprimare, ci duce la crearea unui mediu sigur pentru dezbatere reală de idei și scoate la suprafață creativitatea, conținutul original, nu pe cel toxic”.
„Ești liber să spui orice, însă dacă ceea ce spui tu este de natură să prejudicieze populația, mesajul tău se va transmite doar la un număr foarte mic de destinatari”, mai afirmă Radu Miruță în acest document. Conform sursei citate, actualul ministru al Economiei consideră insuficientă educația digitală a utilizatorilor de rețele sociale. Acest lucru rezidă din pasajul conform căruia „spațiul cibernetic este frontul pe care utilizatorul de bună credință, fără o educație digitală suficientă, luptă cu arme inegale în fața roboților care utilizează malițios rețelele sociale. Propria educație a acestui tip de utilizator nu mai este un filtru suficient de analiză”.
Inițiativa lui Miruță a bătut recordul: Toate avizele au fost negative
De o cu totul altă părere cu cea a lui Radu Miruță au fost, însă, toate entitățile avizatoare care au analizat acest proiect de lege. Spre exemplu, în avizul negativ adoptat de către Consiliul Economic și Social (CES), se prevede faptul că „limitarea transmiterii conținutului, astfel încât să nu fie transmis prin intermediul platformei online către un număr mai mare de 150 de utilizatori, încalcă articolul 30, referitor la libertatea de exprimare, și articolul 31, privind dreptul la informație, din Constituția României.
La rândul său, și Consiliul Legislativ a adoptat un raport negativ asupra aceluiași proiect de lege, arătând că „propunerea legislativă nu respectă condițiile de claritate a legii reținute în jurisprudența Curții Constituționale” și că „nu stabilește care sunt «instituțiile statului cu responsabilități în domeniu« și nici «responsabilitățile ce revin fiecăreia dintre instituțiile respective»”.
Conform acestui document, reglementarea propusă este incompletă, „în lipsa prevederii procedurii de sesizare a încălcării dispozițiilor legale, a instituției competente să soluționeze sesizările precum și a procedurii de contestare a deciziilor emise de instituția respectivă”.
Consiliul Legislativ subliniază că „definiția noțiunii de «conținut cu potențial periculos» include formulări foarte vagi și imprecise, precum «dezinformează periculos», «manipulează informații» sau «teme majore de interes național»”. „Definiția noțiunii de «utilizare malițioasă a tehnologiei» conține sintagme precum «haos informațional» sau «subiecte de interes major»”, pe care Consiliul Legislativ le cataloghează drept lacunare.
Camera Deputaților va decide soarta acestui proiect
ANCOM a transmis, de asemenea, Parlamentului că nu susține adoptarea unei asemenea inițiative legislative. Iar Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) arată că „proiectul de lege creează confuzie privind domeniul de aplicare, fiind de natură a afecta claritatea, precizia și previzibilitatea acestuia, întrucât se intenționează reglementarea unor reguli pentru propagarea conținutului ilegal prin intermediul platformelor online foarte mari, dar se stabilesc reguli pentru «furnizorii serviciilor de rețele sociale» (Facebook, Instagram, TikTok, X), pentru conturile utilizatorilor cu activitate sau locație declarate în România, fiind excluse, spre exemplu, platformele de partajare a materialelor video (YouTube)”.
Mai mult, CNA afirmă că „algoritmii de propagare a «conținutului ilegal» sau a «conținutului cu potențial periculos» au implicații ce țin de organizarea algoritmilor de către furnizorii de platforme online”.
Proiectul nu a avut o soartă mai bună nici în comisiile de la Senat. Comisia pentru Politică Externă, Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia Economică au adoptat, fără excepție, avize negative.
Legea se află, în acest moment, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Termenul pentru depunerea raportului final expiră la data de 9 septembrie 2025.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
