Un raport al Comisiei Europene privind controalele vamale care vizează conformitatea produselor la frontierele externe ale UE arată că spațiul comunitar este asaltat de produse neconforme și periculoase. În ciuda controalelor vamale, foarte multe produse reușesc să pătrundă, iar statistica este elocventă în acest sens.
Doar 13 produse sunt respinse la un milion admise, iar multe țări sunt sub această medie. Cele mai multe produse respinse la vamă sunt cele provenite din China, țară ale cărei exporturi în statele UE au explodat în ultimii ani.
Nici România nu face excepție, iar structura importurilor arată că economia noastră devine tot mai dependentă de produsele provenite din această țară. Produsele importate, inclusiv cele achiziționate online, nu respectă întotdeauna normele UE privind standardele de siguranță, securitate sau mediu, ceea ce creează riscuri pentru cetățenii și întreprinderile UE.
Pentru a face față noilor provocări, Comisia Europeană vrea înființarea unei noi Autorități Vamale a UE și a unui Centru de Date. Aceste propuneri, parte a reformei vamale a UE, ar trebui să consolideze gestionarea riscurilor, să sporească cooperarea dintre autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței și să sprijine modernizarea aplicării normelor de conformitate a produselor, susțin oficialii Bruxelles-ului.
Multe produse intrate, puține respinse
Datele cheie din 2022 până în 2024 din raport arată că verificările vamale privind conformitatea produselor sunt în creștere în fiecare an. Mai multe produse au fost oprite de vamă și, în cele din urmă, li s-a refuzat intrarea pe piața UE deoarece nu respectă normele UE sau sunt considerate periculoase.
În întreaga UE, vama a refuzat, în medie, 13 articole la un milion de produse introduse pe piață în 2024 din cauza neconformității sau a riscurilor grave.
Cu toate acestea, în această perioadă, extinderea importurilor bazate pe comerțul electronic a depășit rata cu care au fost implementate măsurile de control. În plus, eficacitatea și calitatea controalelor existente necesită îmbunătățiri pentru a aborda provocările emergente.
Citește pe Antena3.ro
Asasinat în Ucraina. Fostul preşedinte al Parlamentului a fost împuşcat mortal în Liov. Momentul a fost filmat
Controale insuficiente privind conformitatea produselor
Din 2022 până în 2024, datele statistice transmise de statele membre arată că numărul de produse controlate, oprite de vamă și al căror acces pe piața UE a fost în cele din urmă refuzat (erau periculoase sau neconforme) a crescut în fiecare an, cu până la 64.322 de refuzuri în 2024.
Cu toate acestea, având în vedere volumul tot mai mare de bunuri care intră pe piața UE, performanța generală a UE a scăzut progresiv, în 2024:
▪ 82 de articole controlate la un milion de importuri;
▪ 51 de articole suspendate la un milion de importuri;
▪ 13 articole la un milion de importuri au fost în cele din urmă refuzate din cauza neconformității sau a riscurilor grave.
„Chinezăriile”, cele mai respinse produse
China este principala țară de origine a produselor al căror acces pe piața UE a fost refuzat pe parcursul celor trei ani analizați de raport. Produsele refuzate provenite din această țară au înregistrat o creștere semnificativă, plus 179% în 2024 față de 2022.
Ea este urmată de Statele Unite și Regatul Unit. Alte țări care se remarcă la acest capitol sunt Turcia, Hong Kong, India și Coreea de Sud. Produsele pentru îngrijirea sănătății reprezintă principala categorie de articole refuzate, ele fiind urmate de articolele pentru casă și cele electronice.
Autoritățile de resort din România nu fac publice informații referitoare la numărul de controale vamale și la numărul de produse oprite de la intrarea în țară pentru că sunt neconforme sau periculoase.
România, dependentă de importurile din China
În 2024, importurile din China au fost de 7,83 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au scăzut la 719 milioane de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică. Sectoarele IT, auto, electronic și retail sunt cele mai dependente de lanțurile de aprovizionare chineze.
Pe primul loc s-au aflat aparatele telefonice și echipamentele de comunicații mobile, cu un total de 287,6 milioane de euro, urmate de echipamentele IT – calculatoare, unități de procesare și cititoare optice – cu 280,3 milioane de euro. Acestea confirmă interesul pieței locale pentru dispozitive electronice accesibile și moderne.
Pe locul al treilea se situează circuitele imprimate (277,3 milioane de euro), esențiale în industria electronică, urmate de transformatoare și convertizoare electrice (207,6 milioane de euro), și piese auto (152,3 milioane de euro), ceea ce denotă o integrare a Chinei în lanțurile de producție ale industriei auto din România, arată o analiză realizată de termene.ro.
Importante sunt și importurile de substanțele chimice complexe (136,1 milioane de euro), aparatele de iluminat (135 de milioane de euro), aparatele de aer condiționat (132,7 milioane de euro), dar și turbinele cu gaz (120,6 milioane de euro), care sprijină activități industriale.
România a importat și aparatură pentru conectarea și protecția circuitelor electrice (117,4 milioane de euro), circuite integrate (117,3 milioane de euro), ventilatoare și hote (114,2 milioane de euro), aparate electrotermice pentru uz casnic și cosmetic (113,6 milioane de euro), robinetărie (112,2 milioane de euro), motoare electrice (111 milioane de euro) și frigidere/congelatoare (110,9 milioane de euro).
Discrepanțe mari între statele UE
Raportul subliniază discrepanțele uriașe între statele membre: un raport de 1.883:1 între cele mai bune și cele mai slabe rate de descoperire a neconformităților. Astfel:
▪ două state membre (locurile 1 și 2) au avut performanțe de peste 10 ori mai bune decât media UE, cu, respectiv, 152,1 și 175,4 refuzuri la un milion de articole eliberate. Aceasta înseamnă că au oprit un produs din fiecare 6.575 și, respectiv, 5.701 articole eliberate. Dacă aceleași rate de descoperire s-ar fi aplicat tuturor statelor membre, un număr impresionant de 838.055 sau 726.636 de articole ar fi fost refuzate la nivelul UE (în loc de 64.322 în prezent);
▪ 11 state membre (locurile 3-13) au avut performanțe de până la 8 ori mai bune decât media UE, chiar 6 dintre acestea având performanțe de peste 3 ori mai bune decât media UE;
▪ 11 state membre (locurile 14-24) au avut performanțe de până la 10 ori mai slabe decât media UE, 6 dintre acestea având performanțe de 3 ori mai slabe decât media UE;
▪ 3 state membre (locurile 25-27) au în mod clar performanțe sub medie, cu mai puțin de un refuz la milion de articole eliberate.
Cooperarea și digitalizarea
Raportul arată că, deși controalele vamale continuă să joace un rol crucial, o mai bună cooperare între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței este esențială pentru a împiedica intrarea produselor neconforme sau periculoase pe piața unică a UE. Digitalizarea joacă, de asemenea, un rol-cheie în trecerea controalelor vamale la nivelul următor. Comisia a contribuit deja la digitalizarea comunicării dintre autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței, iar reforma vamală, aflată în prezent în negociere între Consiliu și Parlamentul European, va contribui semnificativ la îmbunătățirea controalelor vamale și a gestionării riscurilor.
Conformitatea produselor în UE garantează că produsele îndeplinesc criterii stricte, inclusiv standarde funcționale, tehnice, de siguranță, de sănătate și de mediu, protejând astfel atât consumatorii, cât și mediul.
Ținta – controale mai eficiente
Reforma vamală a UE va introduce o nouă Autoritate Vamală a UE și un nou Centru de Date, permițând o gestionare mai eficientă a riscurilor și o cooperare mai eficientă între autoritățile vamale și alte autorități, cum ar fi autoritățile de supraveghere a pieței.
Obiectivul principal este de a face controalele vamale mai eficace, mai eficiente și mai transparente. În plus, reforma va consolida capacitatea vamală de a identifica și elimina produsele neconforme. În cele din urmă, UE urmărește să creeze un mediu de afaceri favorabil, să promoveze competitivitatea și să sprijine creșterea economică, asigurând, în același timp, protecția cetățenilor săi și a mediului.
