Prim-ministrul a spus la Antena 3 CNN că reforma pensiilor magistraților este un punct important de plecare pentru alte reforme similare și că, în lipsa corectării unor astfel de inechități, credibilitatea reformelor în alte domenii ar fi subminată.
„Imediat ce CCR își va motiva această decizie trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen în așa fel încât să fim în situația în care să facem o lege. Dar nu orice lege. De ce e important acest aspect? Ca țara asta să meargă bine, ca să avem mai mulți bani la buget, noi nu putem colecta mai mulți bani decât produc oamenii care lucrează”, a spus Bolojan.
Curtea Constituțională a admis, la începutul săptămânii, contestația formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) împotriva legii pentru care Executivul și-a asumat răspunderea.
Decizia a vizat aspecte procedurale, nu conținutul propriu-zis al reformei.
Premierul a spus că România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă, imediat înaintea Italiei.
„Între 55 şi 64 de ani, puţin peste jumătate din populaţia României mai lucrează. Ceilalţi, sub diferite forme, pensionare anticipată, unii sunt plecaţi în străinătate, tot felul de mecanisme de tip social, nu lucrează. Or, orice guvernare, dacă nu însănătoşeşte economia, nu are cum să rezolve problemele ţării. Să limităm, de exemplu, pensionările anticipate”, a spus premierul.
Bolojan a criticat actualul sistem de pensionare a magistraților, pe care îl consideră inechitabil și că legea propusă de guvern introduce un standard de „bun simț”
„E anormal ca la noi magistrații să iasă la pensie la 48-50 de ani. Avem o criză bugetară, un deficit mare, dar și o criză de încredere majoră în instituții, în lumea politică, în justiție. De ce? Percepția cetățenilor e că unii sunt privilegiați în dauna majorității cetățenilor. (…) În toată Europa, magistrații ies la pensie la 65 de ani, unii peste, e anormal ca la noi să iasă la 48-50 de ani. E o aberație. E nesustenabil financiar”, a afirmat premierul.
Referitor la absența avizului consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), principal motiv invocat de CCR pentru invalidarea legii, Bolojan a afirmat că Guvernul a solicitat avizul pe 22 august, dar nu a primit răspuns în cele 9-10 zile până la asumarea răspunderii în Parlament, pe 1 septembrie.
Bolojan a precizat că este pentru prima dată când CCR stabilește un termen specific de așteptare, de 30 de zile, și că votul judecătorilor a fost strâns, 5 la 4. Acest lucru ar indica, spune Bolojan, că o parte importantă a Curții a considerat perioada de așteptare rezonabilă.
„În practica de până acum, niciodată Curtea Constituţională nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen la care Guvernul, care cere avizul, ar trebui să aştepte până CSM-ul dă sau nu un aviz. Subliniez că este un aviz consultativ”, a spus Bolojan.
Proiectul respins de Curtea Constituțională prevedea alinierea vârstei de pensionare a magistraților la standardul general de 65 de ani, cu o vechime minimă de 35 de ani în loc de 25, și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut actual.
Pentru perioada de tranziție până în 2036, legea respinsă de CCR prevede ca vârsta de pensionare să crească anual cu un an și șase luni. Pensionarea anticipată ar fi rămas posibilă după 35 de ani de vechime, dar cu o penalizare de 2% pe an sub vârsta standard.
Ciprian Ciucu, cel mai probabil candidat al PNL la Primăria Generală a Capitalei
Ilie Bolojan a declarat că sondajele făcute de partid arată că primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, este liberalul cel mai bine clasat în preferinţele electoratului.
„Acum aproximativ două luni de zile am făcut un sondaj de opinie, au fost trei colegi testaţi. Cel mai bine clasat a fost domnul Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, care va fi, foarte probabil săptămâna viitoare, desemnat candidatul PNL la Primăria Generală a Capitalei”, a anunţat Ilie Bolojan.
„Indiferent cine va câştiga Primăria, nu o să aibă o viaţă uşoară în anii următori”, e de părere Bolojan.
Bolojan a afirmat că a susținut organizarea de alegeri în București pentru că „totdeauna un om ales legitim are altă autoritate decât un interimar”.
Coaliția e de acord cu menținerea actualului salariu minim
Premierul Ilie Bolojan a spus că în coaliția de guvernare au existat discuții privind menținerea salariului minim la același nivel.
Decizia ar fi fost luată și pentru că în 2026 salariile în sectorul public vor fi plafonate, iar o parte dintre acestea se calculează în baza salariului minim.
„Anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condițiile în care anumite salarii, în sectorul public sau în sectorul privat, sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are niște efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a spus premierul.
El a menționat că presiunile suplimentare legate de creșterea salariului minim ar putea crea probleme anumitor tipuri de afaceri, în condițiile în care economia suferă deja de încetinire.
„Creșterea salariului minim în IT nu are niciun efect. Sau în zona de construcții, pentru că acolo salariile sunt mult mai mari. Dar la o fabrică de pantofi (…) unde acel cost al salarizării e un element foarte important de care depinde viabilitatea acelei afaceri cu 50 de angajați, 100 de angajați, o mutare a salariului minim, care nu este acoperită de o realitate economică, închide fabrica respectivă. Avem astfel de zeci de exemple de genul acesta”, a spus Bolojan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
