Ziua 1289 Explozii în Odesa, spital lovit de ruși. Două drone în spațiul aerian al Poloniei. Șeful NATO: Nu Rusia decide dacă Occidentul trimite trupe în Ucraina

Ziua 1289 de război a început cu un atac cu drone asupra Odesei. Mai multe explozii s-au produs noaptea trecută în oraș, iar un depozit a fost cuprins de flăcări. Potrivit primelor informații, nu există victime.

Forțele ruse au lansat joi bombe aeriene asupra unui spital din regiunea Donețk, unde două persoane au fost ucise. Șapte persoane au fost rănite dimineață în atacurile rusești asupra regiunii Zaporojie, iar în regiunea Harkov, un atac cu drone asupra unor localități s-a soldat cu cinci răniți și mai multe distrugeri.

Rusia a lansat peste 110 drone asupra Ucrainei, începând de miercuri seară. Apărarea aeriană a distrus cea mai mare parte a țintelor deasupra nordului, sudului și estului țării. S-au înregistrat, însă, și lovituri în 17 locuri.

Două drone au intrat în spațiul aerian al Poloniei noaptea trecută, dar nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau niciun pericol, a anunțat armata poloneză.

Peste graniță, în regiunea rusă Belgorod, învecinată cu Ucraina, autoritățile au introdus interdicții privind difuzarea imaginilor sau informațiilor neoficiale despre atacurile cu drone. Doar instituțiile oficiale să comunice astfel de date. În plus, părinții copiilor înscriși la grădinițele din regiune vor fi obligați să urmeze cursuri de prim ajutor.

Un tribunal militar din Rusia a condamnat patru ofițeri ucraineni capturați la pedepse cuprinse între 26 și 28 de ani de detenție, acuzându-i de acte de sabotaj și terorism, în urma unor procese pe care Kievul le-a catalogat ca fiind “simulacre de justiție”.

Între timp, continuă eforturile pentru găsirea unei soluții de pace, însă noutățile se rezumă la nivel declarativ.

Volodimir Zelenski consideră că în Ucraina ar putea fi realizabil scenariul din Coreea de Sud, când, după încheierea războiului intercoreean, nu a fost semnat niciun tratat de pace, dar ţara a reuşit să atingă prosperitatea. El a insistat însă că Ucraina este decisă să obţină garanţii solide de securitate, de exemplu sisteme Patriot, de care dispune Coreea de Sud.

Moscova, în schimb, nici nu vrea să audă de garanțiile de securitate. Mai mult, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia refuză să discute orice “intervenţie străină” în Ucraina, “indiferent de forma acesteia”.

Însă secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că nu Rusia este cea care trebuie să decidă dacă Occidentul poate sau nu să trimită trupe în Ucraina.

Berlinul e “pregătit să ofere” aceste garanţii de securitate în vederea unei consolidări a apărării antiaeriene şi capacităţilor aeriene ofensivei ale Ucrainei, dar are “trei condiţii prelabile”.

Iar președintele american Donald Trump a anunțat că va avea astăzi o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski, în condițiile în care demersurile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia au intrat în impas și provoacă frustrare la Casa Albă.

Atacuri în Ucraina

• Explozii în Odesa – Un incendiu a izbucnit, noaptea trecută, într-un depozit din orașul Odesa în urma unui atac cu drone rusești. Focul a fost stins rapid de peste 40 de pompieri din cadrul Serviciului de Urgență de Stat, o unitate de pompieri a Gărzii Naționale și voluntari, a anunțat Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei. Primele informații indică faptul că nu au existat victime. Primarul Odesei, Henadii Trukanov, a anunțat în timpul nopții că s-au produs mai multe explozii în oraș pe fondul unei amenințări cu drone rusești, relatează Ukrainska Pravda.

• Spital atacat de ruși – Forțele ruse au lansat joi bombe aeriene asupra orașului Kostiantînivka și a satului apropiat Illinivka din regiunea Donețk, ucigând două persoane, a anunțat Vadîm Filașkin, șeful administrației militare regionale. “Spitalul Kostiantînivka a devenit cea mai recentă țintă «militară» pentru forțele ruse. Astăzi au lansat în mod deliberat trei bombe asupra spitalului, care continuase să trateze locuitorii locali până la atac. Inamicul a lansat, de asemenea, trei bombe asupra Illinivka, ucigând două persoane și avariand cinci clădiri nerezidențiale”, a scris oficialul pe Telegram.

• Atac în Harkov – Un atac cu drone rusești asupra zonelor populate din raioanele Ciuhuiv și Lozova, din regiunea Harkov, a provocat victime și distrugeri. În satul Malînivka din raionul Ciuhuiv, cinci persoane au fost rănite, iar o casă și mai multe mașini au luat foc, a anunțat Serviciul de Urgență de Stat,

#Харківщина: в результаті атаки російських БпЛА по населених пунктах Чугуївського та Лозівського районів виникли пожежі, є постраждалі. У селищі Малинівка Чугуївського району влучання прийшлось на приватне подвір’я: горів житловий будинок та легкові авто. Постраждали 5 цивільних pic.twitter.com/XZw9FH1NQ6

— DSNS.GOV.UA (@SESU_UA) September 4, 2025

• Răniți în Zaporojie – Șapte persoane au fost rănite dimineață în atacurile rusești asupra regiunii Zaporojie, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale. Acesta a relatat că rușii au lansat o dronă care a atacat orașul Zaporojie și au bombardat cu artilerie Orihiv și Bilenke. Mai multe clădiri rezidențiale, precum și linii de transport al energiei electrice și gazelor au fost avariate.

• Peste 100 de drone asupra Ucrainei – Forțele ruse au lansat 112 drone începând de miercuri seară. Apărarea aeriană a distrus 84 de ținte deasupra nordului, sudului și estului țării. Au fost înregistrate 28 de atacuri cu drone în 17 locuri, iar resturi de la cele doborâte au căzut în 5 cinci locuri, au anunțat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Ce se întâmplă în Rusia

• Cenzură în Belgorod – Autoritățile din regiunea Belgorod au introdus interdicții privind difuzarea imaginilor sau informațiilor neoficiale despre atacurile cu drone, permițând doar instituțiilor oficiale să comunice astfel de date, relatează The Kyiv Independent. Potrivit declarației guvernatorului Viaceslav Gladkov, locuitorilor le este interzis să publice în spațiul public, inclusiv pe internet, informații referitoare la activitatea armatei, la poziționarea echipamentelor militare sau la infrastructura civilă afectată. Doar reprezentanții autorităților, ai forțelor de ordine și ai serviciilor de securitate pot furniza detalii despre atacuri, iar cetățenii pot distribui doar imagini sau videoclipuri publicate anterior de canalele oficiale. Gladkov a avertizat că încălcarea regulilor va atrage sancțiuni administrative, fără a oferi detalii privind nivelul acestora. În plus, el a anunțat că părinții copiilor înscriși la grădinițele din regiune vor fi obligați să urmeze cursuri de prim ajutor.

• Prizonieri ucraineni, condamnați la închisoare – Un tribunal militar din Rusia a condamnat patru ofițeri ucraineni capturați la pedepse cuprinse între 26 și 28 de ani de detenție, acuzându-i de acte de sabotaj și terorism, în urma unor procese denunțate de Kiev ca fiind “simulacre de justiție”. Un locotenent-colonelul a primit 28 de ani de închisoare, dintre care cinci vor fi executați într-un penitenciar, restul într-o colonie cu regim de maximă siguranță, și a fost amendat cu aproximativ 25.000 de dolari. Un căpitan și un sergent au fost condamnați la câte 26 de ani, iar un sublocotenent la 27 de ani. Cei patru au fost capturați în regiunea Briansk și acuzați că au minat linii electrice, o cale ferată și un depozit de combustibil, precum și că au plasat drone lângă aerodromul militar Șaikovka, unde sunt staționate bombardiere strategice folosite în atacurile asupra orașelor ucrainene.

Negocierile de pace

• Zelenski crede într-un scenariu sud-coreean – Volodimir Zelenski consideră că în Ucraina ar putea fi realizabil scenariul din Coreea de Sud, când, după încheierea războiului intercoreean, nu a fost semnat niciun tratat de pace, dar ţara a reuşit să atingă prosperitatea. “Mă întrebaţi dacă un astfel de scenariu se poate realiza în Ucraina? Răspund că totul este posibil. Trebuie menţionat că Coreea de Sud are un aliat puternic: Statele Unite ale Americii, care nu vor permite Coreei de Nord să o cucerească. Dar totul este relativ: sud-coreenii îşi asumă totuşi riscuri”, a explicat Zelenski într-un interviu pentru Le Point. “Sincer să fiu, Ucraina este hotărâtă să obţină garanţii solide de securitate, de exemplu sisteme Patriot, de care dispune Coreea de Sud”, a adăugat Zelenski. Însă comparaţia cu situaţia Coreei de Sud are limitele sale, atrage atenţia el. “Populaţia Coreei de Nord este de puţin peste 20 de milioane de locuitori, în timp ce Rusia are peste 140 de milioane. Nu se poate compara amploarea acestor ameninţări. Ameninţările venite dinspre Rusia sunt de cinci, şase, chiar zece ori mai mari”, a explicat el.

• Moscova nu acceptă garanții de securitate – Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a reiterat că Moscova consideră “absolut inacceptabile” garanţiile de securitate solicitate de Zelenski. “Nu sunt garanţii de securitate pentru Ucraina, sunt garanţii de pericol pentru continentul european”, a subliniat ea în cadrul unei conferinţe economice la Vladivostok, în Extremul Orient rus. De asemenea, Zaharova a avertizat că Rusia refuză să discute orice “intervenţie străină” în Ucraina, “indiferent de forma acesteia”, în timp ce unii europeni s-au declarat dispuşi să trimită trupe în cadrul unui acord de soluţionare a conflictului.

• Șeful NATO: Nu Rusia decide – Nu Rusia este cea care trebuie să “decidă” dacă Occidentul poate sau nu să trimită trupe în Ucraina, a afirmat joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează AFP. “De ce să ne intereseze ce gândește Rusia cu privire la trupele din Ucraina? (…) Nu ei sunt cei care decid”, a afirmat Mark Rutte în timpul unei conferințe de securitate la Praga.

• Trump discută cu Zelenski – Președintele american a anunțat că va avea azi o convorbire telefonică cu Volodimir Zelenski, în condițiile în care demersurile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia au intrat în impas și provoacă frustrare la Casa Albă. “Voi avea o conversație cu el în următoarele zile și vom vedea ce facem”, a spus Trump în Biroul Oval, în timpul unei întâlniri cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Conform CNN, Casa Albă a precizat ulterior că apelul telefonic este programat pentru joi și a subliniat că, deocamdată, nu există o convorbire planificată cu Vladimir Putin.

• Propunerile Berlinului – Germania urmează să-şi prezinte azi propunerile concrete în vederea participării la garanţii de securitate ale Ucrainei, în vederea unei consolidări a apărării antiaeriene şi capacităţilor aeriene ofensivei ale Ucrainei, relatează AFP. Berlinul e “pregătit să ofere” aceste garanţii de securitate, cu “trei condiţii prelabile”. Aceste condiţii sunt “participarea Statelor Unite la garanţiile de securitate”, “Rusia să angajeze negocieri” şi un “consens în Guvernul (german) şi o aprobare a Bundestagului (Parlamentul german)”, precizează aceast sursă. În vederea susţinerii apărării antiaeriene a Ucrainei, Berlinul vrea să contribuie la o creştere a numărului armamentului şi a eficienţei acestuia cu 20% pe an, potrivit unor dezvăluiri ale revistei Der Speiegel, confirmate AFP de aceeaşi sursă. Berlinul vrea, de asemenea, să consolideze capacităţile aeriene ofensive ale Ucrainei, cu armament de precizie cu rază lungă de acţiune, şi anume rachete de croazieră, fabricate în Ucraina cu aport – financiar şi tehnologic – german.

Alte informații relevante

• Două drone în spațiul aerian al Poloniei – Două incursiuni cu drone în spațiul aerian polonez au avut loc noaptea trecută, dar acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau niciun pericol, a anunțat armata joi, conform AFP. “Am avut două încălcări ale spațiului aerian. Aceste două încălcări au fost sub controlul deplin al forțelor naționale și al unităților alocate sistemului de apărare a statului”, a declarat generalul Maciej Klisz, comandantul operațional al forțelor armate, într-o conferință de presă. Generalul Wieslaw Kukula, șeful Statului Major General, a declarat că dronele au părăsit spațiul aerian polonez fără a provoca pagube. Armata poloneză nu a oferit detalii despre locul în care dronele au intrat în spațiul aerian al țării.

• Merz vrea ca Europa să scape de dependența de America – “Ne-am înşelat toţi în privinţa lui Vladimir Putin”, recunoaşte cancelarul german Friedrich Merz într-un interviu acordat revistei Paris Match în urma unei vizite la Fort de Brégançon, în care analizează poziţia europenilor faţă de războiul din Ucraina, relatează Le Monde. “Este adevărat că, în ceea ce mă priveşte, am fost mereu sceptic. Dar şi eu ar fi trebuit să iau mai rapid măsura ameninţării, înainte de 2022 înaintea atacării Ucrainei, În 2014, când el (Vladimir Putin) a invadat Crimeea şi poate în 2008 când a atacat Georgia. Să ne amintim amploarea istorică a ceea ce se întâmplă: atacând Ucraina, Putin a atacat a doua cea mai mare ţară de pe continent ca suprafaţă!”, declară Merz. El a deplâns apoi faptul că europenii se confruntă de ani de zile cu acest “regim autoritarist”, “care nu mai respectă echilibrul” care exista anterior. Referitor la legătura sa cu Statele Unite ale lui Donald Trump, Friedrich Merz se declară pregătit să acţioneze împreună cu Emmanuel Macron, pe care-l numeşte “prietenul” său, pentru a ieşi din “slăbiciune” şi “dependenţă”.

• România susține sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei – Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, după reuniunea Coaliţiei de Voinţă, că trebuie să se menţină presiunea asupra Rusiei, deoarece aceasta continuă să demonstreze că nu doreşte pacea şi înţelege doar limbajul forţei, iar România susţine adoptarea de sancţiuni suplimentare. Detalii AICI.

• Kim Jong Un promite sprijin total pentru armata rusă – Kim Jong Un și Vladimir Putin s-au întâlnit miercuri, la Beijing, în marja ceremoniilor care au marcat capitularea Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial. Conform Reuters, cei doi lideri au stat alături de președintele chinez Xi Jinping la parada militară, fiind pentru prima dată de la începutul Războiului Rece când conducătorii celor trei state apar împreună într-un astfel de cadru. “Sprijinirea armatei ruse este o datorie fraternă”, a spus Kim, care și-a exprimat dorința de a consolida parteneriatul pe termen lung cu Moscova. La rândul său, Putin a “lăudat” soldații nord -coreeni care luptă în Ucraina și a descris relațiile cu Phenianul drept “speciale, bazate pe încredere, prietenie și alianță”.

• Beijingul nu conspiră împotriva SUA – China a respins joi afirmația lui Donald Trump conform căreia președintele chinez Xi Jinping ar conspira împotriva Statelor Unite cu liderii rus și nord-coreean primiți miercuri la Beijing unde au participat la o paradă militară, informează AFP. “China dezvoltă relații diplomatice cu toate țările, fără a viza niciodată nicio terță parte”, a declarat reporterilor, la Beijing, Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez. De asemenea, el a calificat drept “iresponsabile” remarcile șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care a descris întâlnirea dintre cei trei lideri drept o “provocare directă” la adresa ordinii internaționale.