350.000 de ore pierdute: cum a fost creată o afacere de milioane din munca invizibilă

ANAF a identificat la o firmă de pază și protecție o schemă de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat de peste 15,4 milioane de lei. Mecanismul includea două componente, ambele relativ simple, dar greu de depistat fără acces la informațiile din baza de date a administrației fiscale.

Prima componentă: firma a raportat oficial, prin declarația D112 (forma prin care angajatorii declară veniturile și contribuțiile salariaților), un număr de ore lucrate semnificativ mai mic decât cel real. Astfel, angajații erau activi, dar pe hârtie apăreau ca având un program de lucru mult redus. Verificările au relevat o diferență de aproximativ 350.000 de ore nedeclarate. Drept urmare, pentru fiecare oră „invizibilă”, statul nu a încasat contribuțiile sociale aferente, bani ce ar fi contribuit la pensiile și asigurările de sănătate ale acestora.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix.” Dacă ești interesat de finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

A doua componentă: firma a recurs la o rețea de societăți-satelit, controlate de aceleași persoane, care emiteau facturi între ele pentru servicii inexistente. Aceasta este o metodă clasică – facturi fictive – folosită pentru a simula cheltuieli deductibile și pentru a reduce astfel TVA-ul și impozitul pe profit datorat de firmă.

Un detaliu ilustrativ asupra utilizării fondurilor: ANAF a observat retrageri semnificative de numerar de la bancomate, iar banii au fost folosiți și pentru plăți „în plic” – sume acordate angajaților fără a fi înregistrate oficial.

În perioada investigată, compania a crescut rapid, atingând aproximativ 250 de angajați, însă sumele raportate către fisc nu au reflectat această expansiune, ceea ce este un indiciu clasic de muncă nedeclarată pe scară largă. În timpul inspecției, reprezentanții firmei nu au cooperat, refuzând să pună la dispoziție documentele solicitate și ignorând apelurile repetate ale inspectorilor; ANAF a reconstituit activitatea reală folosind datele proprii, inclusiv sistemul RO e-Factura. Cazul a fost trimis acum la organele de urmărire penală.

Context mai larg

Acest caz nu este singular, ci face parte dintr-o campanie mai amplă. ANAF, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, a început în februarie 2026 o acțiune națională de control ce vizează 62 de firme din domeniul pazei și protecției, selectate pe baza unor analize de risc fiscal. Verificările s-au desfășurat atât la sediile firmelor, cât și în peste 300 de locații unde personalul de pază era activ, pentru a confrunta realitatea de pe teren cu datele contabile.

Sectorul a fost ales din motive întemeiate: este intensiv în forță de muncă, contractele sunt câștigate frecvent prin prețuri agresive, sub costurile reale ale funcționării legale, iar tentația de a recupera marja profitului prin subdeclararea orelor și salariilor este ridicată. De atunci, au fost raportate cazuri similare – un alt control a descoperit la o firmă de pază din București un prejudiciu de 14,9 milioane de lei, cu o diferență de peste 1,5 milioane de ore nedeclarate între ce a fost facturat clienților și ce a fost raportat fiscal, iar într-un alt caz, ANAF investighează o rețea de firme de pază suspectate de tranzacții artificiale între ele, unde datoriile fiscale de peste 8 milioane de lei au fost stinse indirect printr-o altă societate dintr-un grup similar, indicând o coordonare la nivel de grup.

Cazul cu prejudiciul de 15,4 milioane de lei se aliniază astfel unui model deja identificat: industria pazei a devenit, în 2026, principalul obiectiv al controalelor antifraudă din România, cu numeroase firme implicate – toate aplicând variațiuni ale aceleași scheme: ore nedeclarate, facturi fictive între entități afiliate și plăți în numerar fără înregistrări oficiale.