16 obiective din 46 trebuie bifate rapid
Guvernul României încearcă să depună următoarea cerere de plată în luna octombrie, demers pentru care ar mai trebui bifate 16 obiective din totalul de 46, cât ar conține ea, potrivit datelor furnizate ziarului Libertatea de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Planul Național de Redresare și Reziliență ar fi trebuit să fie o gură de oxigen pentru ridicarea din subdezvoltare a României, în condițiile unei alocări inițiale de circa 28,5 de miliarde de euro, negociată la finalul pandemiei de COVID-19.
Din cauza ajustărilor recente, decise de forurile de la Bruxelles în principal din cauza întârzierii accesării fondurilor, România rămâne cu doar 21 de miliarde de euro, pe care trebuie să-i cheltuiască obligatoriu până la finalul anului 2026.
Anul 2024, complet ratat de Guvernul Ciolacu
Până în prezent România a depus doar trei cereri de plată, 2024 fiind anul când nu a fost depusă niciuna. Practic, a fost un an aproape ratat, în care s-a dialogat cu Comisia Europeană pe marginea cererii de plată numărul trei, din care a fost plătită suma de 1,3 miliarde de euro, iar aproximativ 850 de milioane de euro sunt suspendate până când sunt rezolvate câteva jaloane problematice.
Recomandări
Mărturia unui dezertor rus din batalionul „Somalia”, care recunoaște că a comis crime de război: „I-am împușcat pe toți în spatele capului”
Îndeplinirea obiectivelor dă în continuare bătăi de cap guvernanților, cu toate că a fost schimbat ministrul de la MIPE, instituția fiind coordonatoarea PNRR, iar la Palatul Victoria este instalat un nou prim-ministru de două luni.
Potrivit unui răspuns pentru Libertatea, MIPE încearcă să pună la punct depunerea cererii de plată numărul patru pentru luna octombrie 2025: „Transmiterea cererii de plată nr. 4 depinde de finalizarea procesului de renegociere a PNRR, care este în desfășurare, astfel, atât termenele de implementare a investițiilor, cât și calendarul depunerii cererilor de plată, pot fi ajustate în urma finalizării
renegocierii. De asemenea, estimăm finalizarea acestui proces și transmiterea CP4 în
luna octombrie”, explică MIPE pentru Libertatea.
Conform datelor MIPE, comunicate pentru Libertatea, în cererea de plată ar urma să intre țintele și jaloanele din trimestrele 1 și 2 (T1 și T2) din 2023, adică 46 de obiective care ar fi trebuit să fie gata până la 30 iunie 2023. Problema e că, dintre cele 46, mai sunt 16 care ar trebui să fie îndeplinite.
Cartoful fierbinte: noua lege a salarizării
Una din marile reforme care ține exact de această cerere de plată este noua lege a salarizării celor din mediul public. Noua lege ar trebui să aibă o metodologie unitară de calcul cu scopul de a spori echitatea salarizării în sectorul bugetar (aplicarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală), de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit.
Recomandări
Misterul crimelor în serie din satul Sălcuța: 5 oameni ucişi şi niciun vinovat. Principalul suspect, numit „urmaşul lui Rîmaru”, a fost condamnat pe viață şi apoi achitat definitiv
De asemenea, conform angajamentelor inițiale trebuie să respecte mai multe principii:
i) revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare;
ii) reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;
iii) revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20% din salariul de bază.
Nu în ultimul rând, noul cadru juridic va fi pus în aplicare în același timp pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public.
Însă evoluția este destul de lentă, dat fiind că potrivit documentelor Libertatea, pe 2 iulie MIPE considera drept îndeplinite 29 de ținte și jaloane aferente T1 și T2 din 2023, iar 17 erau în curs de realizare.
MIPE a venit pentru prima dată și cu grupare orientativă a țintelor și jaloanelor care ar face parte din cererea de plată numărul cinci, adică obiectivele aferente T3 și T4 din 2023, dar și T1 și T2 din 2024. Este vorba de 72 de ținte și jaloane. Din acestea, în prezent 36 sunt îndeplinite, iar 36 în curs de realizare, cu toate că până și cele din T2/2024 trebuiau să fie gata la 30 iunie 2024.
Recomandări
Cum au ucis rușii la 5 dimineața o familie de ucraineni, mama, tata, doi copii și o bunică, la trei zile după ce Trump l-a primit cu aplauze pe Putin
În ceea ce privește celelalte ținte și jaloane din 2024, adică a doua jumătate a anului, doar 7 sunt îndeplinite, în timp ce nu mai puțin de 47 sunt în curs de îndeplinire.
Erorile din start ale PNRR
În luna iulie Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL care este și negociatorul șef privind următorul cadru financiar multianual, a explicat pe larg faptul că România a greșit din start modul cum a gândit PNRR. Iar printre erori a fost faptul că responsabilitatea de coordonare a fost dată unui minister fără forță, când de fapt ar fi trebuit să fie la o entitate cu mai multă autoritate.
De asemenea, Siefgried Mureșan a criticat Guvernul Cîțu care s-a grăbit să ia și o parte însemnată din bani pe componenta de credit. Nu în ultimul rând, Mureșan atrăgea atenția că au fost selectate și proiecte care nu puteau fi gata, la cheie, în șase ani.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
