Reducerea burselor de merit la 15% dintre elevii unei clase și
tăierea burselor de excelență pentru olimpici pune sub semnul
întrebării motivația și echitatea în școala românească.
Ministrul Educației, Daniel David, afirmă că bursele ar putea fi
restituite „după depășirea crizei”, dar fără a preciza un
calendar sau forma în care se va întâmpla acest lucru.
Tăierea burselor de excelență pentru olimpici pune sub semnul întrebării motivația FOTO Shutterstock
Gabriela Bartic, expert în educație, a declarat pentru Adevărul că nu vede banii ca fiind principala motivație a elevilor
excepționali ai României, dar atrage atenția asupra costurilor
care, în lipsa ajutorului statului, ar urma să fie suportate integral de către părinți.
Excelența în școală, amenințată de criza bugetară
Guvernul României a adoptat, recent, modificări
substanțiale privind bursele elevilor. Decizia, justificată prin
„nevoia de echilibru bugetar”, schimbă fundamental
filosofia prin care școala recompensa performanța.
Conform
actului normativ:
– doar 15% dintre elevii unei clase mai
pot primi bursă de merit, dacă media este cel puțin 9,00;
–
cuantumul bursei de merit rămâne 450 lei/lună, dar numărul
beneficiarilor se reduce substanțial;
– bursele de
excelență olimpică sunt eliminate, cu promisiunea reintroducerii
lor „după depășirea crizei”;
– bursele sociale și
cele tehnologice se mențin, însă dispare sprijinul pentru elevii
din familii monoparentale.
Pentru elevi și profesori,
schimbarea vine abrupt, după ani în care bursa de merit s-a
transformat dintr-un stimulent rar într-o recompensă aproape
generalizată. Dacă în 2019 doar 10–12% dintre elevi primeau
burse de merit, în 2022 procentul trecea de 60% în multe școli de
gimnaziu.
De aici pornește și controversa: sistemul
anterior era generos, dar devenise nesustenabil. Cel actual se vrea a
fi sustenabil, dar riscă să fie profund demotivant.
Bursele ar putea fi restituite, după depășirea crizei
Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște caracterul dur al
reducerii burselor, dar subliniază că măsura este determinată de
contextul fiscal și are un caracter provizoriu. În cadrul Adunării
Generale a Consiliului Național al Elevilor, ministrul a declarat:
„Nimeni nu dorește aceste
măsuri și nimeni nu le-ar fi luat în această formă, în condiții
de normalitate fiscal-bugetară. Însă, fără aceste măsuri,
începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă”.
El a precizat că, odată depășită criza fiscal-bugetară, se
poate reveni asupra anumitor aspecte legate de bursele de merit,
inclusiv asupra unei subcategorii dedicate „câștigătorilor
olimpiadelor naționale și internaționale”.
Cu toate acestea, în lipsa unui calendar precis, promisiunea
rămâne vagă, iar elevii olimpici și profesorii nu știu dacă
„temporar” înseamnă câteva luni, un an sau un întreg ciclu
școlar.
Consiliul Național al Elevilor: „O decizie
dezechilibrată”
Elevii, prin vocea Melaniei-Andreea
Ion, au reacționat dur:
„Consiliul Național al
Elevilor își menține în continuare nemulțumirea cu privire la
modificările aduse burselor elevilor. Considerăm această decizie
ca fiind una dezechilibrată, care afectează în mod direct
echitatea sistemului educațional și care ignoră realitățile
sociale cu care se confruntă elevii din întreaga țară.”
Aceștia au adus un reproș
și în ceea ce privește
dialogul cu ministerul,
mai degrabă formal decât substanțial.
În acest caz, lipsa unei
consultări reale amplifică senzația de ruptură
dintre decidenți și
beneficiarii direcți ai educației.
„Dialogul
purtat cu reprezentanții elevilor a fost unul superficial, iar
punctele noastre de vedere nu au fost luate în considerare în mod
real în procesul decizional”, a
declarat Melania Ion.
Reprezentații elevilor mai susțin că lipsa unui sprijin real din
partea Ministerului Educației pune presiune asupra parcursului
educațional al elevilor din România și afectează în mod direct
șansele egale la educație pentru beneficiari principali ai
educației.
Gabriela
Bartic: merit real sau „vânătoarea de
note”?
Gabriela
Bartic, expert educațional și director executiv la BRIO, oferă o
analiză lucidă a mecanismului burselor. Ea atrage atenția asupra
modului în care creșterea valorii burselor a produs un fenomen
neașteptat: inflația notelor.
„Bursele
în sine și răsplătirea performanței sunt niște mecanisme în
principiu extrem de sănătoase. Mi-aș permite o glumă și aș
spune că nu există principiu sănătos care nu poate fi pervertit.
Așa am ajuns în situația ca, după ce ministrul Cîmpeanu, parcă,
a crescut bursele de la 80 de lei la 400, acestea au devenit brusc
extrem de dezirabile. Și așa am ajuns în situația unei noi
vânători de note, pe care abia o abandonasem în gimnaziu după
eliminarea criteriului mediei de gimnaziu din repartiția la liceu”,
a spus specialista, pentru Adevărul.
Ea
a descris, totodată, un
fenomen paradoxal:
România are aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu în zona
analfabetismului funcțional, dar în același timp 60% dintre ei
obțin medii de peste 9,50.
„Am
trăit în ultimii ani în această anomalie: aproape 60% dintre
copiii de gimnaziu luau medie de peste 9,50, deci bursa de merit, în
condițiile în care studii internaționale serioase indică
analfabetism funcțional de aproape 50%. Am și exemplul copilului
propriu care a fost într-o clasă cu 100% bursieri de merit. Mă
întreb ce concurență poate fi, ce dorință de progres, de
depășire de borne și de autodepășire când toți copiii sunt
deosebit de merituoși? Ce să țintești? Media 11?”,
a continuat Gabriela Bartic.
Elevii olimpici, produsul ”eforturilor supranaturale” ale
părinților, nu al școlii românești
Poate
cel mai dureros punct rămâne însă eliminarea burselor pentru olimpici. Legea nr. 141/2025 privind unele
măsuri fiscal-bugetare a
reconfigurat sistemul de burse școlare, eliminând bursele de
excelență olimpică. Începând
cu anul școlar 2025-2026, se
mențin doar trei tipuri de
burse: burse de merit, burse sociale și burse tehnologice.
Astfel, elevii olimpici nu
vor mai beneficia de burse speciale pentru performanțele lor.
Gabriela Bartic este de părere că elevii care concurează la
nivel înalt nu o fac pentru bani, ci din pasiune și dedicare.
Totuși, efortul lor și, mai ales, al părinților care îi susțin, ar trebui recunoscut și sprijinit.
„Mi-e
foarte greu să cred că elevii excepționali ai României, cei care
ocupă podiumurile competițiilor internaționale, merg acolo pentru
bani sau motivați de bani. Ar fi trist să fie așa. Pe de altă
parte, știu că excelența costă, și că acest cost e plătit de
cele mai multe ori de părinte. Acești copii, o spun cu
responsabilitate, nu sunt produsul școlii românești, ci unor
eforturi de cele mai multe ori supranaturale și extrem de
consistente ale părinților”,
afirmă specialista.
Prin
eliminarea burselor, statul transmite un mesaj ambiguu: excelența
este valoroasă, dar nu este o prioritate bugetară.
Soluțiile
alternative: de la parteneriate private la deduceri fiscale
Gabriela Bartic
propune alternative concrete pentru susținerea elevilor olimpici, în
lipsa fondurilor publice:
„Acum câteva luni am propus
un sistem: Bursele Președintelui, care să însemne un concurs
național cu finanțare privată. Sunt convinsă că am putea
identifica multe companii care vor să răsplătească inteligența
și munca acestor copii.”
De asemenea, experta în educație sugerează deduceri fiscale
pentru părinți, ca formă indirectă de recunoaștere a efortului
financiar pe care îl fac pentru pregătirea olimpicilor. Într-un
sistem în care majoritatea investiției în performanță vine de la
familie, astfel de măsuri ar aduce o compensare echitabilă.
Performanța, sub amenințarea austerității
Analizând
toate aceste perspective, se conturează un paradox:
România avea un sistem cu
numeroși elevi „merituoși”,
dar care nu părea să
reflecte
realitatea competențelor.
Guvernul răspunde printr-o
tăiere drastică, care reduce motivația și nu
aduce o justificare clară sau un criteriu transparent pentru elevi.
În mijloc, elevii: de la cei cu medii de peste 9.00 până la olimpicii
internaționali, toți simt
că recunoașterea muncii lor depinde de ciclurile bugetare, nu de meritocrație.
În lipsa unei viziuni pe termen lung,
bursele, un
instrument menit să stimuleze performanța și echitatea,
devin o zonă de conflict
între guvern, elevi și experți.
Elevii își pierd motivația,
profesorii pierd un instrument de recompensare, părinții pierd
sprijinul pentru eforturile lor, iar societatea pierde încrederea că
meritul contează mai mult decât conjunctura financiară în care statul se află.
