Procentele,
datele și comparațiile încurcă calculele liderilor politici. Reforma administrației publice locale este ultimul subiect fierbinte pe care liderii coaliției nu reușesc să ajungă la un consens. Toată lumea este de acord că sunt necesare tăierile de posturi din administrația locală și asta rapid, însă cifrele pun probleme coaliției. „Principiul care trebuie discutat este scopul acestor reforme. Și scopul acestor reforme trebuie să fie reducerea deficitului bugetar”, atrage atenția profesorul la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, Radu Carp.
Procentele, datele și comparațiile încurcă liderii politici FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
După ce cheltuielile de personal în administraţia publică locală au crescut în primele şase luni ale anului cu 10% faţă de perioada similară din 2024, desi ar fi trebuit să scadă cu 5%, creșterea procentului de la 25% la 45% dorită de premierul Ilie Bolojan pentru tăierea posturilor din administrație trezește nemulțumiri atât în PSD și UDMR, cât și în PNL. Proiectul inițial prevedea 25%, procent pe care liderii coaliției au căzut de acord, Bolojan punctând însă că este necesar un procent mai mare.
O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, de fapt, desființări de posturi fictive și de posturi vacante, arată noi calule făcute la Palatul Victoria. Ultimele analize ale Guvernului mai arată că numărul real al posturilor ocupate în administrația publică din țară este de aproximativ 129.000. Statul are un număr maxim conform legii de aproape 190.000 de mii de posturi.
Reproșurile liderilor locali
„A căzut și mitul că în administrația publică locală sunt cei mai mulți angajați dintre toate sectoarele bugetare. Se vorbea de peste 300.000, astăzi aflam de la dl Bolojan că, efectiv angajați, sunt doar 129.000”, transmite Lia Olguța Vasilescu, care dădea de înțeles într-o postare anterioară că proiectul reformei administrației locale a fost scos din Pachetul II după ce premierul a venit cu date greșite în ședința de duminică, când ar fi trebuit fixat procentul final pe tăieri.
În discuția Coaliției intervine însă o nouă problemă, pe care nu doar primarul din Craiova ar fi semnalat-o, ci și liderul liberal din Cluj-Napoca, Emil Boc. „Nu poți compara Clujul sau Iașiul cu Oradea, ca să nu zic de cele ale PSD, la populație și la complexitatea activităților și serviciilor de interes public raportate la aceasta”, este de părere Lia Olguța Vasilescu. Mai exact, liderii locali îi reproșează premierului că nu poate compara „mere cu pere”.
Adevărul este însă că Executivul ia în calcul datele Institutului Național de Statistică (INS), așa cum a cerut PSD, în propunerile de tăieri. Datele arată că Oradea și Craiova au aproximativ același număr maxim de posturi, adică 720 în cazul Craiovei, conform OUG 63/2010, având o populație de 285.722 locuitori. Cifrele au fost însă cu mult depășite de Primăria Craiovei care are 822 de posturi ocupate dintr-un număr actual total de 1.062 de posturi, iar în cazul unei reduceri de 45% trebuie să elimine 132 de posturi ocupate.
La Oradea sunt 215.685 locuitori, astfel că are dreptul la 700 de posturi, conform OUG 63/2010. Are 586 de posturi ocupate dintr-un total actual de 968, astfel că Oradea și-ar permite, de fapt, să mai aducă cel puțin 32 de angajați. În cazul unei reduceri cu 40%, ar putea aduce 67 de angajați.
La polul opus, în cazul Primăriei Cluj-Napoca, numărul maxim de posturi potrivit OUG 63/2010 este un pic mai mare, de 800, pentru că are 327.091 locuitori. Și aici a fost depășit numărul angajaților. Posturile ocupate au ajuns la 961 de angajați, în timp ce numărul actual total al posturilor a ajuns la 1200, astfel că trebuie să elimine 175 de posturi ocupate în cazul unei reduceri de 45%.
Premierul cere noi date
Pentru o reducere de 40% numărul angajaților trebuie să scadă cu 13.000. În 1655 de UAT-uri ar trebui reduse posturile. Cele mai multe sunt în Buzău. 69 de UAT-uri ar trebui să reducă posturile aici, urmat de Prahova cu 68 de UAT-uri.
Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate până acum de primării și consilii județene în privința personalului, pentru a finaliza o situație la zi până la finalul săptămânii. Primarii și președinții de consilii județene care au comunicat date eronate, au timp până joi, 4 septembrie 2025, să transmită cifrele corecte. În același timp, după noile discuții, liderii liberali s-au reunit marți seară într-o nouă ședință.
Liderii „nu văd pădurea de copaci”
Profesorul Radu Carp punctează că, de fapt, liderii politici „au săpat o capcană în care au intrat tot ei”, pentru că scopul actualei coaliții pare că a fost uitat.
„Nu cred că trebuie discutate cifre, ci cred că trebuie discutat un principiu. Cred că principiul care trebuie discutat este scopul acestor reforme. Și scopul acestor reforme trebuie să fie reducerea deficitului bugetar. Cred că nu s-a uitat acest lucru și cred că este important să există o reducere a deficitului. Ori am aflat de la premierul Bolojan că, de fapt, deficitul bugetar este în pericol de a crește în acest an, pentru că s-au făcut angajări noi în sistemul bugetar. (…)
Dacă angajăm 50.000 de oameni și dăm afară 15.000, reforma chiar nu are niciun sens. Cauza pentru care s-au angajat mai multe persoane, după părerea mea, este că s-a instaurat o panică în România referitor la aceste concedieri. Și datorită acestei stări care este cu totul anormală și a fost întreținută și nu s-a făcut nimic psihologic pentru a o reprima, oamenii și-au găsit propriile soluții”, explică profesorul Radu Carp.
Problemele coaliției pleacă, de altfel, de la o problemă principală semnalată des în spațiul public în ultimele luni, cea legată de comunicare.
„Ne rotim în jurul unor cifre și nu vedem pădurea în locul copacilor. Și cred că ar trebui să gândim foarte clar cum anume se adresează clasa politică acestui sentiment de panică. Pentru că, de fapt, despre asta este vorba. În privința administrației trebuie să gândim global. Să luăm în calcul și administrația centrală, și administrația locală, să vedem cifrele. Cred că ar fi trebuit, pentru a genera sentimentul de echitate în societate, ar fi trebuit să existe un plan unitar pentru toate acestea. Pentru că, altfel, se generează sentimentul de inechitate între funcționarii la nivel local și cei la nivel central”, mai subliniază Radu Carp.
