Un sondaj recent realizat de INSCOP arată că 61,3% dintre românii intervievați consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce 33% dintre aceștia consideră că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată.
Sondajul mai arată că 67% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani sunt de acord cu implicarea statului în economie, precum și 64% dintre cei din categoria 30-44 de ani. Procentul rămâne crescut și în categoria 45-59 de ani – 54% și 62% în rândul celor de peste 60 de ani.
Procentele sunt interesante și raportate la bazinele electorale ale partidelor din România. Intervenționismul economic este o viziune de stânga, astfel că 71% dintre votanții PSD sunt în favoarea acestei abordări economice, în schimb, procentul este ridicat și în rândul alegătorilor USR și PNL, partide de dreapta cu accente neoliberale pe alocuri și cu înclinație spre piața liberă și antreprenoriat.
68% dintre votanții PNL sunt în favoarea intervenționismului economic și 61% dintre votanții USR. De asemenea, 57% dintre votanții AUR sunt și ei în favoarea intervenției statului în economie.
Cum se explică însă procentul celor care sunt în favoarea intervenționismului statului chiar și în rândul alegătorilor partidelor de dreapta?
garsoniere de vanzare bucuresti
O primă explicație poate fi experiența liberalizării diferitelor piețe, precum cea a energiei, care în urmă cu câțiva ani a dus la o explozie a prețurilor la energie, fapt care a necesitat plafonarea prețurilor de către Guvern, în contextul inflației, plafonare care a fost ridicată în luna iulie a acestui an.
Plafonarea prețurilor la energie, precum și plafonarea prețurilor la alimente, a cărei ridicări este în discuție zilele acestea, sunt exemple de intervenții ale statului în economie în momentul în care situația scapă de sub control.
Unii politicieni de dreapta sau vectori de opinie consideră intervenționismul un pas înapoi „spre comunism”, deși implicarea statului în economie nu este o caracteristică exclusivă a comunismului, ci este practicată și în alte state din Occident, atunci când situația o cere.
Florin Cîțu, de exemplu, fostul premier al României, consideră plafonarea prețurilor o măsură „socialistă”, fiind un adept al prețurilor determinate într-o piață liberă de cerere și ofertă, „mâna invizibilă” a economiei reglând orice dezechilibru.
Politologul George Jiglău, lectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este de părere că oamenii înțeleg lucrurile diferite când vine vorba despre intervenția statului în economie.
„Cred că o primă problemă, care nu cred că este problema sondajului propriu-zis, este că oamenii este posibil să înțeleagă lucruri diferite când vorbim despre intervenția statului în economie. Pentru unii poate să însemne taxare mai mare a marilor corporații, pentru alții poate să însemne o mai mare reglementare a prețurilor chiriilor, pentru unii ar putea să însemne economia centralizată de pe vremea comunismului și să reflecte genul acela de nostalgie despre care vorbeam cu ocazia altor sondaje”, spune acesta.
Politologul crede că ar putea fi vorba și despre o consecință a unor nemulțumiri față de felul în care funcționează piețele libere, de principiu, nu atât o preferință puternică pentru intervenționism.
„Preferința, așa de principiu, într-o lume ideală, ar putea fi într-o măsură mai mare pentru piața liberă, care este în partea cealaltă a axei intervenționism-piață liberă, doar că poate exista o nemulțumire personală pe un segment de piață liberă, în anumite sectoare, care pot varia de la un respondent la altul și atunci să simtă nevoia unor reglementări, să intervină statul prin legislație ca să repare acele lucruri și să facă piața să funcționeze mai bine, care apoi, dacă funcționează bine, poate fi lăsată din nou liberă”, completează lectorul universitar.
În ceea ce privește aparentele contradicții între ce partide votează românii din punct de vedere al ideologiei politice și ce viziuni economice au, George Jiglău crede că nu este atât de mare contradicția.
„Dacă ne uităm puțin la profilul USR-ului, ei s-au afirmat pe scena politică românească încă din 2016, pe un discurs care n-a vizat în principal piața liberă. Eu sunt perfect de acord că discursul USR, mai ales pe economie, pe alocuri, este cât se poate de neoliberal spre extremă chiar, dar temele economice nu au fost în prim-plan în discursul per ansamblu al partidului. A fost mai mult despre bună guvernare, despre reducerea corupției, poate mai recent se vorbește despre viziunile lor despre piață. Ideea este că discursul acesta îi poate aduce sub umbrela ta și pe unii care sunt mai antreprenoriali și vor să fie lăsați în pace să facă business și să nu-i mai deranjeze statul, dar și pe unii care vor o extindere a drepturilor și o protecție mai bună a celor care sunt defavorizați”, spune politologul.
Despre PNL, George Jiglău nu crede că mai este „partidul antreprenorilor”, așa cum era perceput la începutul anilor 90, de aici și ușurința cu care, la nevoie, intră în colaborare cu PSD.
În ceea ce privește AUR și electoratul său, acesta punctează că partidul lui George Simion este cât se poate de intervenționist în plan economic, făcând referire la tema naționalizărilor pe care partidul o exploatează în campanii.
„Partidele nu sunt foarte disociate când vine vorba despre temele astea mari. Chiar dacă ele încearcă să ne spună că sunt sofisticate, că este vorba despre ideologii și așa mai departe, de fapt sunt puternic personalizate. Sunt partide care se aliază sau se ceartă în funcție de niște simpatii de moment sau antipatii de moment.”
Acesta punctează că societatea românească este puternic afectată de inegalități, iar acestea nu pot fi rezolvate doar cu antreprenori și mediu privat, ci este nevoie de intervenționism economic.
„Și este normal să existe așteptarea ca un partid nou să rezolve cumva decalajele acestea, dar nu le poți rezolva fără puțin intervenționism și cred că undeva acolo există percepția că avem nevoie de un stat, problema e că apoi ne plângem de stat și-l depletăm de resurse, vrem stat minimal și să nu mai facem cheltuieli publice. Este ca și cum înfometezi un alergător de maraton, dar vrei să și câștige”, completează lectorul Universității Babeș-Bolyai.
El mai adaugă că piața liberă funcționează mai bine acolo unde nu există decalaje mari, iar într-o țară ca România este foarte greu de argumentat faptul că intervenționismul economic nu este necesar.
În ceea ce privește îngrijorarea publică a unor vectori de opinie adepți ai pieței libere, care prevestesc o alunecare înapoi înspre comunism prin tendințele etatiste ale populației, George Jiglău punctează că, de regulă, extremiștii cred că, „dacă nu e ca ei”, se cade în extrema cealaltă.
”O posibilă confuzie”
Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, remarcă o posibilă confuzie în privința conceptului de stat în rândul respondenților.
„Oamenii uită că ei sunt statul. Întrebarea trebuia pusă în legătură cu guvernul, nu cu statul. Statul este mai mult decât guvernul. Aici este o chestiune metodologică. Problema este dacă guvernul trebuie să intervină mai mult, nu dacă statul trebuie să intervină mai mult. Statul trebuie să intervină mai mult pentru că economia este parte a funcționării sale, are pârghii”, explică politologul.
Acesta dă exemplul legilor de liberalizare a diferitelor piețe, așa cum a fost și în cazul pieței energiei din România, care sunt intervenții în Românie.
„Nu este atât de clar că respondenții au înțeles termenii și nu sunt sigur că întrebarea, metodologic, este cea mai pertinentă. Bănuiesc că în spatele acestor întrebări există un întreg eșafodaj ideologic și că acest eșafodaj ideologic presupune demonstrarea ideii că românii sunt etatiști și că nu au educație economică”, completează acesta.
În ceea ce privește numărul votanților partidelor de centru-dreapta care sunt pentru intervenționismul economic, politologul explică faptul că tendința de vot nu este determinată neapărat de viziunea economică.
„Ce e aia partid de dreapta? Votezi PNL-ul pentru că nu-ți place PSD-ul, că zici că-s comuniști. Votezi USR-ul pentru că este împotriva partidelor sistem care au distrus România și pentru că nu vrei să votezi alături de persoanele needucate AUR, deși mulți dintre ei s-au orientat masiv spre AUR”, explică acesta.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
