„Hantavirusul nu este un virus nici mortal și nici periculos în ideea că ne așteptăm să fie o problemă de sănătate publică”, dă asigurări dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”, în exclusivitate pentru „Adevărul”. Declarația vine în contextul în care INSP a anunțat o suspiciune de infectare la un tânăr de 25 de ani din vestul țării, ale cărui probe au fost trimise de urgență la Institutul Cantacuzino. Renumitul medic explică faptul că, deși formele severe sunt rare și boala seamănă în mod obișnuit cu o gripă, lipsa unui vaccin sau a unui tratament specific mută responsabilitatea în curtea primăriilor: „Autoritățile ar trebui să ne scape de rozătoare, în primul și în primul rând”.
Sursă foto: Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În acest context, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, dr. Adrian Marinescu, spune că hantavirusul nu trebuie privit ca un pericol major pentru populație, deși există și forme grave ale bolii.
„Hantavirusul nu e un virus nici mortal și nici periculos în ideea că ne așteptăm să fie o problemă de sănătate publică”, a declarat medicul pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, majoritatea formelor seamănă cu o viroză sau cu gripa și se manifestă prin febră, dureri musculare, dureri articulare și stare generală alterată.
„De cele mai multe ori seamănă bine cu o viroză sau cu gripa. Adică vorbim de simptome precum febra, dureri musculare, articulare, stare generală modificată și așa mai departe. Aici sunt, să spunem, formele comune”, explică Adrian Marinescu.
Medicul atrage însă atenția că există și forme severe, care pot afecta plămânii sau rinichii și care, în cazuri rare, pot pune viața în pericol. „Într-adevăr, formele severe pot duce la evoluții nefavorabile, inclusiv la deces. Dar ele sunt rare”, spune specialistul.
Cum se transmite hantavirusul
Potrivit medicului infecționist, transmiterea are loc, în cele mai multe cazuri, prin contact direct sau indirect cu rozătoare infectate.
„Legat de transmitere trebuie să știm în felul următor, că în cel mai multe dintre cazuri, transmiterea se face prin contactul direct sau indirect cu rozătoarele. Cu rozătoarele care sunt bineînțeles infectate”, explică Adrian Marinescu.
Acesta spune că riscul apare mai ales prin contactul cu excrementele, urina sau saliva rozătoarelor, inclusiv prin inhalarea particulelor contaminate din aer. „Bineînțeles și contactul absolut direct sau dacă suntem mușcați”, a precizat medicul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Dr. Marinescu subliniază că transmiterea de la om la om este extrem de rară și diferă mult de modul în care se răspândesc virusuri precum SARS-CoV-2 sau gripa.
„Într-un număr foarte mic de cazuri, deci cazuri extrem de rare, e descrisă și transmiterea de la om la om”, spune acesta. Mai exact, medicul face referire la tulpina Andes, asociată unor cazuri rare de transmitere între oameni. „Și vorbim de tulpina Andes, care ar putea să dea și transmiterea de la om la om, dar oricum e diferită transmiterea față de exemplu, SARS-CoV-2. Ai nevoie de un contact prelungit și care să fie, într-adevăr, direct cu persoana de lângă”, explică specialistul.
Ce spun medicii despre riscul legat de pisici
Întrebat dacă animalele de companie pot reprezenta un risc, Adrian Marinescu spune că pisicile nu sunt considerate gazdă intermediară pentru hantavirus, însă pot exista situații indirecte de expunere.
„Nu e descrisă drept gazdă intermediară pisica. Dar, atenție, dacă sunt rozătoare șoricei care ajung în ghearele pisicii, foarte probabil că își lasă excrementele …”, a declarat acesta.
Nu există vaccin și nici tratament antiviral specific
Potrivit spuselor sale, în prezent nu există un vaccin aprobat pe scară largă împotriva hantavirusului și nici tratament antiviral specific pentru această infecție.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În lipsa unui tratament antiviral, prevenția rămâne cea mai importantă metodă de protecție. „Faptul că nu venim în contact cu rozătoarele. Sigur, autoritățile ar trebui să ne scape de rozătoare, în primul și în primul rând”, subliniază Adrian Marinescu.
Acesta recomandă și respectarea regulilor generale de igienă, precum și evitarea spațiilor închise și neventilate în care ar putea exista urme de rozătoare infectate.
