„Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei” (echivalentul a 32 de miliarde de euro), a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan după întâlnirile avute la Bruxelles cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.
Premierul român a estimat o țintă de deficit pentru anul viitor, „dacă respectăm ținta de deficit” asumată pe anul în curs, de 6% din PIB”.
Bolojan s-a mai întâlnit cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu europarlamentari români ai coaliției de guvernare și cu vicepreședintele Comisiei Europene Roxana Mânzatu, precum și cu reprezentanți ai comunității românești și cu preoții din 22 de parohii ortodocse românești și a participat la o slujbă neoprotestantă.
„Cu europarlamentarii am discutat despre principalele probleme pe care le avem și colaborarea pe care o vom putea avea în perioada următoare. Am discutat subiecte de buget și de fonduri europene din PNRR. Efectele pachetelor să fie de 0,6-0,7% din PIB. Anul viitor efectele ar fi de peste 2,5% din PIB. Dacă respectăm ținta de deficit, anul viitor ne putem apropia de o țintă de deficit de 6% din PIB”, a spus premierul Bolojan
Ilie Bolojan: Comisia acceptă cerințele României câtă vreme continuă pe calea reformei
Principala influență a rectificării de buget este creșterea costului legat de dobânzi pentru care inițial s-au estimat 40 de miliarde, dar costul lor va depăși 50 de miliarde de lei.
„Comisarul și echipa Comisiei Europene au înțeles măsurile care au fost luate de România, dar și situația dificilă bugetară în care ne găsim”, a spus premierul.
El a avertizat că acceptarea, de către Comisie, a acestor condiții funcționează câtă vreme România continuă pe calea reformelor începute, pentru crearea unnui aparat de stat mai eficient și dacă, desigur, va exista stabilitate politică, „concentrarea” maximă fiind în continuare pe respectarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
A doua întâlnire pe care a avut-o cu reprezentanții Comisiei a fost cu comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, domeniu pentru care României i-a fost alocat prin programul SAFE, instrument de împrumuturi UE prin care România va putea să cheltuiască miliarde de euro pentru apărare, 16 miliarde de euro pentru apărare și 4 miliarde de euro pentru componenta de transport.
„Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru Apărare, ca să fie avizat de CSAT în noiembrie și apoi lista oficială să fie depusă la Comisie pentru aprobarea finală”, a spus Bolojan.
Cât privește efectele acestui credit, Bolojan a spus că trei sunt efectele sale, pe componentele de apărare, transport și buget.
- Pentru componenta de apărare, România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% e pentru achiziții. Timp de patru ani această cotă va fi acoperită din programul SAFE.
- Pentru componenta de transport, beneficiare vor fi tronsoanele de autostradă Pașcani-Suceava-Siret și Pașcani-Iași-Ungheni, evaluate la peste 3 miliarde de euro, care nu ar fi putut fi realizate fără programul SAFE.
- Pentru componenta bugetară, „acesta este un credit”, a amintit premierul, dar un credit la dobânzi de patru ori mai mici decât se împrumută România, cu o perioadă de grație de 10 ani.
Discuțiile avute cu vicepreședinta trimisă de România la Comisia Europeană, Roxana Mânzatu, au privit programul de finanțare europeană și mutarea unor componente din fondul social european pe componenta de asistență medicală.
„România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale pentru asigurarea finanțării pentru spitalele care nu au mai rămas în PNRR. Până la finalul lunii noiembrie vom avea lista proiectelor”, a spus premierul Bolojan.
Rectificarea de buget va fi demarată joi, iar până cel târziu vineri proiectul ei va fi pus în dezbatere publică.
Voi sta în funcție cât pot face ceva relevant
Întrebat în conferința de presă care a urmat dacă va demisiona în cazul în care CCR declară neconstiționale legile din pachetul doi fiscal, Bolojan a spus că are încredere că legile promovate respectă Constituția, dar că nu se „gândește” la demisie, ci la cum trebuie „să ieșim cu țara la liman”, pentru că prioritară este stabilitatea politică a țării.
„Am văzut în permanență discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum, ci la măsurile pe care trebuie să le luăm, cum să ieșim cu țara la liman, iar stabilitatea politică contează. Voi sta în această funcție cât pot face ceva relevant. Dacă vreodată voi decide să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie să mă întrebați la fiecare conferință de presă sau să speculați.”
Curtea Constituţională a amânat miercuri pentru data de 8 octombrie să ia o decizie cu privire la al doilea pachet de măsuri fiscale. Guvernul şi-a asumat răspunderea și pentru acest pachet, ca și pentru cel anterior, miza fiind legea privind pensiile speciale ale magistraților, modificate de Guvern în seria de pachete fiscale destinate reducerii deficitului bugetar și reformei statului cerută de Comisia Europeană.
Premierul a declarat în dese rânduri că va demisiona dacă reforma pensiilor magistraților nu trece de Curtea Constituțională.
În schimb, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
