Doua initiative ale PSD își propun să „corecteze” primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, generând noi contradicții în coaliție. USR are și un proiect care intră în dezbatere referitor la reducerea numărului de parlamentari.
FOTO Inquam / George Călin
Deși primul pachet de măsuri fiscal bugetare a venit cu asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, adică a PNL, PSD, USR și UDMR, partide aflate la guvernare, membri unora dintre formațiuni au depus în Legislativ inițiative care îl modifică.
Proiectele PSD
Eliminări de taxe și creșteri salariale
PSD a depus în Parlament trei proiecte care modifică primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Două dintre inițiative sunt la Senat și prevăd scutirea de la plata CASS pentru veterani și văduvele de război, invalizi, foști deținuți politici, personal monahal și mame aflate în concediu de creștere copii. Ambele au primit raport favorabil marți în Comisia pentru muncă a Senatului, strângând voturile membrilor PSD, AUR, SOS și UDMR. Social-democrații au mai depus la Camera Deputaților un alt proiect care corectează plata pe oră a profesorilor și reintroduce bursele.
Parlamentarii PNL au lipsit de la ședința comisiei din Senat, astfel că nu au votat inițiativele PSD. În spațiul public s-a vehiculat însă că premierul Ilie Bolojan le-a cerut membrilor de partid să nu susțină proiectele PSD, lucru care a încins spiritele în coaliție. Deputatul Mihai Fifor l-a acuzat pe șeful Guvernului că nu ascultă „vocea partenerilor”, indicând că România are nevoie de un premier care „să unească, nu să dezbine”.
Proiectele USR
„Termen de expirare” pentru majorările de taxe
Deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui au depus la Senat un proiect care introduce un termen limită pentru majorările de TVA incluse în primul pachet fiscal-bugetar – ianuarie 2027. „Au declarat și premierul, și președintele, că sunt măsuri temporare. Ori dacă sunt temporare, să le punem temporar în lege”, explică Claudiu Năsui.
Inițiativa nu a ajuns încă în dezbatere, însă modifică, de asemenea, prevederi ale pachetului pe care partidele coaliției de guvernare au discutat deja.
300 de parlamentari, principalul măr al discordiei
Reducerea numărului de parlamentari este o temă veche, adesea abordată de politicieni în context electoral. Deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui au depus însă un proiect în acest sens în luna mai. Inițiativa scade numărul deputaților la 200 și pe cel al senatorilor la 100. În prezent, Parlamentul are 464 de parlamentari.
Tot la 300 scădea numărul de parlamentari și referendumul fostului președinte Traian Băsescu, în 2009. Referendumul a strâns atunci la urne peste 9,3 milioane de alegători, iar 88,84% dintre ei au pus ștampila pe „da”, la întrebarea dacă sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maxim 300. Este însă vorba de un instrument consultativ, iar rezultatul a fost până acum ignorat.
În cazul proiectului USR pentru reducerea parlamentarilor, surse din partid afirmă că premierul le-a spus liberalilor să îl susțină. Inițiativa a ajuns însă principalul subiect de discordie între partide în ultimele zile. Tema a fost abordată și de Ilie Bolojan înainte de a prelua conducerea Guvernului. El promitea să pună această problemă pe masa discuțiilor în primele 6 luni de mandat ale Parlamentului, fiind potrivită și pentru eforturile de reducere a cheltuielilor.
Proiectul nu are însă susținerea tuturor partidelor, iar UDMR și minoritățile au amenințat că rup coaliția, în contextul în care au cei mai puțini parlamentari, iar implementarea ar înjumătăți numărul acestora. „Practic, rămân județene care nu o să fie reprezentate decât de un singur partid. O să începem să avem județe monocolore”, indică Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităților naționale.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, la Timișoara, că social-democrații urmează să ia o decizie în forurile de conducere: „Noi nu putem să luăm așa deciziile că a depus cineva un proiect de lege care modifică fundamental structura Parlamentului, să luăm decizii așa pe repede înainte. Și am dat un răspuns care e cât se poate de valid. În Consiliul Politic Național, acel for de conducere, PSD va hotărî în ce formă vom merge legat de acest proiect”. El indică totuși că proiectul nu ține cont de referendumul din 2009.
