Miracolul economic polonez a devenit o realitate, cea mai mare economie europeană oferindu-le cetățenilor săi un nivel de trai similar cu cel al britanicilor, în vreme ce, recent, economia aceastei țări a intrat în clubul select al așa-numitelor „economii de un trilion de dolari”. În spatele acestei performanțe deosebite stau însă decizii-cheie pe care autoritățile le-au luat în decursul timpului, iar România nu, sau, dacă a făcut-o, le implementează deosebit de greu.
Explicând acest subiect pentru Ziare.com, expertul în macroeconomie Flavius Rovinaru a arătat faptul că Polonia este una dintre țările din estul Europei care excelează la capitolul de bune practici pe zona de absorbție a fondurilor europene, având cea mai bună rată a fondurilor europene dintre țările din estul Europei, dar excelează și la modul în care reușește să atragă investiții străine directe, acestea fiind un factor de creștere extrem de important în economia contemporană.
„Marele meu regret e legat de faptul că, deși noi suntem o economie de dimensiuni mari, nu avem asemenea performanțe, nici în zona fondurilor europene și nici în zona investițiilor străine directe”, a explicat Flavius Rovinaru.
Acesta a mai spus că sunt patru piloni care ar explica succesul Poloniei în această zonă a prosperității în raport cu alte state din estul Europei:
– Planificare strategică și viziune pe termen lung
garsoniere de vanzare bucuresti
– Simplificarea administrației publice centrale și locale (la un teritoriu cu aproximativ 40% mai mare decât al României, Polonia are un număr de jumătate dintre UAT-urile din țara noastră)
– Climat de afaceri favorabil pentru investiții
– Mărimea pieței interne
În plus, expertul în macroeconomie mai arată și faptul că Polonia are de mult timp un program național de investiții masive în infrastructură, în cadrul căruia nu vorbim numai despre autostrăzi, ci și despre drumuri expres, căi ferate, transport urban etc., iar lucrul acesta a ajutat creșterea economică, pentru că, în momentul în care vorbim despre mediul de afaceri, acesta se raportează și la infrastructură.
„Au undeva la 5100 de kilometri de autostradă, iar asta înseamnă undeva la 65% din ceea ce și-au propus să facă”, a explicat Flavius Rovinaru.
Pe de altă parte, analistul economic Victor Iancu arată faptul că Polonia a implementat o serie de măsuri fiscale care au contribuit la creștere și stabilitate, atât economică, cât și socială.
„Spre exemplu, ‘zero impozit’ pentru tineri și alte categorii sociale care muncesc. Tinerii sub 26 de ani nu plătesc impozit pe veniturile din salarii până la un anumit prag calculat pe an. Ulterior, logica ‘zero impozit’ a fost extinsă: au apărut scutiri pentru polonezii repatriați, pentru părinții cu familii numeroase sau pentru cei în vârstă care continuă să lucreze. De asemenea, au fost implementate stimulente pentru investiții în toate zonele țării”, a explicat Victor Iancu.
În același timp, mai spune acesta, programul „Polish Investment Zone” implementat din 2018 oferă scutiri de taxe și granturi pentru proiecte noi aproape oriunde în Polonia, nu doar în parcuri industriale speciale, fiind un element important care a impulsionat firmele să construiască și să își extindă capacitățile de producție.
Astfel, continuă acesta, în principiu România ar putea învăța niște lecții din practica poloneză, spre exemplu impozitul pe venit care să recompenseze munca (mai ales la anumite categorii precum tinerii, românii reîntorși în țară), sau un sistem de facilități disponibile la nivel național pentru impulsionarea investițiilor private.
Cheia este, însă, mai spune Victor Iancu, disciplina bugetară și o administrație fiscală capabilă să țintească bine măsurile și să le urmărească mai apoi efectele.
„Spectaculos în cazul Poloniei este povestea recuperării decalajului economic, în urmă cu trei decenii era doar un „challenger” din Europa de Est care printr-o strategie de țară și disciplină în execuție a reușit astăzi sa ajungă din urmă economiile occidentale. Dacă ne referim la comparația cu UK, în 1995, PIB/locuitor al Poloniei era ~36% din cel al Marii Britanii; în 2025 a ajuns la ~81%, pe fondul unei creșteri reale puternice a Poloniei după 2019, în timp ce UK a stagnat aproape de zero”, a mai spus analistul economic.
Totodată, Victor Iancu confirmă cele spune de Flavius Rovinaru și arată faptul că Polonia a implementat o transformare structurală a economiei, alimentată în primul rând de o absorbtie masivă a fondurilor europene pentru infrastructură, capital uman și modernizare industrială.
Spre exemplu, a continuat acesta, doar în perioada 2014–2020, Polonia a avut alocați ~ 86 mld. Euro din fondurile structurale și de investiții, cu un buget total (inclusiv cofinanțare națională) de ~ 105 mld. euro pentru transport, energie, competitivitate IMM, cercetare-inovare și incluziune pe piața muncii.
Vorbim deci, în primul rând, arată Victor Iancu, despre o economie alimentată de bani europeni bine directionați.
„În ce privește economia “reală”, exporturile foarte competitive (ex. componente auto mașini/echipamente, electrice, agro-food) au poziționat Polonia în lanțurile valorice vest-europene (în special Germania) și au consolidat baza industrială, difuzând în același timp know-how prețios către firmele locale. De asemenea, Polonia a avut mereu o politică macroeconomică prudentă, cu o datorie publică mult timp sub media UE, transmițând astfel semnale de încredere către investitori”, a explicat Victor Iancu.
Nu în ultimul rând, acesta s-a referit și la importanța investițiilor poloneze în România, care vor atinge în 2025 1,1 miliarde de euro și despre care a spus că reprezintă în primul rând semnul unui apetit regional în creștere.
„Pentru comparație, stocul total de ISD al României a ajuns la 125,0 mld. Euro la 31 decembrie 2024 (conform BNR), iar fluxurile nete la 2024 au fost 5,6 mld. Euro, în scădere față de 2023. În acest context (reprezentat mai ales de capitalul german, olandez, italian, francez), 1,1 mld. Euro înseamnă aprox. 0,9% din stoc. Nu este în topul surselor de investiții străine, dar este relevant din punct de vedere strategic pentru conectarea lanțurilor poloneze cu piața locală și pentru viitoare proiecte cross-border în Europa Centrala si de Est. În același timp, strategia de investiții a Poloniei și modul în care își exportă capitalul în regiune este, fără îndoială, un exemplu de urmărit și urmat pentru România”, a concluzionat Victor Iancu.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
