De la Petre Roman, primul premier al României postcomuniste, și până la Ilie Bolojan, actualul prim-ministru, România a cunoscut 37 de guverne. Coalițiile s-au făcut schimbat, partidele s-au reconfigurat, iar instabilitatea a devenit o constantă a democrației românești.
Radu Carp, profesor de științe politice: „România s-a comportat mult peste nivelul de așteptare care era, la începutul 90’, când situația nu era foarte încurajatoare, când părea că suntem condamnați la a avea un partid monolit și opoziția nu avea nicio șansă de câștig.”
28 de premieri în 35 de ani de democrație
După 1989, România a fost condusă de 28 de premieri, dintre care opt interimari. Cele mai lungi mandate le-au avut Nicolae Văcăroiu (1992–1996) și Adrian Năstase (2000–2004). În contrast, Mihai Răzvan Ungureanu a petrecut doar 88 de zile la Palatul Victoria.
Radu Carp, profesor de științe politice: „La noi guvernele au durată poate rezonabilă. Ceea ce poate nu este atât de rezonabil a fost schimbarea miniștrilor în cadrul unui guvern. Aici au fost foarte mulți miniștri, un număr record de miniștri ai sănătății, ai educației. Deci practic am avut un număr dublu, triplu de miniștri decât guvernele în care s-au aflat.”
Deși scena politică a fost dominată de bărbați, o singură femeie a condus Palatul Victoria: Viorica Dăncilă. Potrivit Eurostat, în 2024, femeile dețineau 35,1% dintre funcțiile guvernamentale, cu 7,4 puncte procentuale mai mult decât în 2014.
De la haosul tranziției la creșterea europeană
Anii ’90 au fost marcați de reforme dificile și de o economie aflată în derivă. Guvernele Roman și Stolojan au încercat să impună primele reforme economice, într-un context de inflație galopantă și incertitudine politică.
Următorii premieri au continuat procesul de reformă, însă instabilitatea a rămas dominantă. După 2000, guvernul condus de Adrian Năstase a deschis drumul spre integrarea europeană. România a devenit membră NATO în 2004 și membră a Uniunii Europene în 2007. Criza financiară din 2008 a pus la încercare guvernul Emil Boc, care a fost nevoit să aplice măsuri de austeritate dureroase – tăieri de salarii și concedieri în masă.
Radu Carp, profesor de științe politice: „Un guvern puternic, deși nu pare, a fost guvernul Boc. De ce? Pentru că a trecut printr-o perioadă extrem de grea a crizei economice (…). Deci am putea spune că este cel mai performant guvern, dacă ținem cont de turbulențele care au fost în faza respectivă.”
Adrian Negrescu, analist economic: „Probabil cel mai puternic guvern, din punctul meu de vedere, adică cel care, într-adevăr, a creat niște premize pozitive pentru România este guvernul lui Victor Ponta, cel care a redus taxele. A mai fost guvernul condus de Mugur Isărescu, cel care a stabilizat din punct de vedere financiar România și a repus-o pe traiectoria investițională a acestei țări. Pe de altă parte, ne aducem aminte de guvernul lui Petre Roman, din primii ani de după 1990, cel care a reușit, din perspectiva multora, mai ales a istoricilor, să reclădească încrederea în această țară.”
România, de la criză la stabilitate
Dincolo de succesiunea rapidă a premierilor, în ultimii ani, România a reușit să își consolideze economia.
Radu Carp, profesor de științe politice: „România a avut o creștere, mai ales în ultimii ani, cu totul și cu totul extraordinara. Niciodată, în istoria ei, nu a fost deasupra unor țări precum Ungaria sau Grecia sau Slovacia. Deci România este un lider regional, ceea ce Ceaușescu nici măcar nu visa.”
Adrian Negrescu, analist economic: „Aduceți-vă aminte că în 1990 aveam un Produs Intern Brut evaluat undeva la un nivel de 53 de miliarde de dolari. În momentul de față suntem la 370 de miliarde de euro și asta se datorează, în primul rând, mediului privat, antreprenorilor, cei care au văzut cum se fac business-uri în Occident, au văzut ce înseamnă economia de piață și au construit pas cu pas capitalismul în țara noastră.”
România după trei decenii și jumătate
După 35 de ani, România este o democrație consolidată, dar încă în căutarea stabilității politice.
Adrian Negrescu, analist economic: „Din pacate am ratat foarte multe momente în toți acești ani. Politicienii au dat dovadă de lipsă cruntă de know-how din punct de vedere economic și administrativ. A fost o perioadă de căutări, o perioadă de multiple convulsii economice și sociale, o perioadă de tranziție care a marcat, din păcate, o generație, iar efectele se văd inclusiv în prezent”, a afirmat analistul economic.
