Patru mari confederații sindicale vor protesta miercuri, în Piața Victoriei, din București, împreună cu asociațiile studenților și alte organizații din societatea civilă, pentru a transmite un mesaj ferm Guvernului: salariații nu acceptă austeritatea și „disprețul față de muncă și cei care muncesc”, au declarat, ieri, într-o conferință de presă comună, liderii de sindicat. Doar patru dintre cele cinci confederații s-au aliat pentru protestul comun, în timp ce Blocul Național Sindical s-a retras din alianță, fără explicații, dar a transmis, tot ieri, un comunicat în care solicită majorarea salariului minim pe economie. La protestul de miercuri vor participa angajați, membri de sindicat ai celor patru confederații, din economie, administrație, educație, sănătate, poliție, transporturi, energie, agricultură, silvicultură, Administrația Apelor Române, cultură, servicii și alte sectoare economice, iar greva generală ar putea deveni inevitabilă, în mai multe sectoare de activitate.
Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăția și Confederația Sindicală Națională Meridian au organizat, ieri, o conferință de presă comună, pentru a explica lista de revendicări pe care o vor duce în fața Guvernului, la protestul de miercuri. În stradă sunt așteptați peste 20.000 de protestatari care vor veni din toată țara, între orele 10.00 și 14.00.
Sindicatele solicită creșterea salariului minim și a pensiilor, respectarea drepturilor legale și contractuale ale salariaților, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populației, precum și protejarea locurilor de muncă și investiții în economie, excluzând, totodată, concedierile.
„Suntem complet nemulțumiți de situația cu care suntem confruntați din cauza măsurilor de austeritate pe care Guvernul le-a transformat în acte normative. Constatăm că rezultatul acestor măsuri sunt numai măsuri de austeritate asupra cetățenilor de rând, neavând un efect benefic în reducerea deficitului excesiv. Deficitul excesiv nu este vina cetățenilor, este vina guvernanților, a celor din clasa politică care, printr-o proastă gestiune, ne-au adus în situația actuală”, a declarat președintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu.
Toți liderii de sindicat au declarat că niciuna dintre măsurile de austeritate ale actualului Guvern nu înseamnă reformă, ci sunt tăieri sau de creștere ale taxelor, fără o perspectivă a unei politici coerente de reformare efectivă, afectând atât angajații, cât și economia României, în ansamblul ei.
Sindicaliștii cer Guvernului măsuri concrete de creștere economică, nu de austeritate.
Citește pe Antena3.ro
Niște elevi din Iași și-au găsit profesoara pe videochat. Au făcut capturi indecente cu ea și le-au distribuit la tot liceul
Salariul minim, jumătate din valoarea coșului zilnic
Creșterea salariului minim ar rezolva doar o mică parte a problemelor – mai exact, ar ajuta doar circa un milion de angajați la stat sau la privat care sunt plătiți cu salariul minim pe economie, dar confederațiile susțin creșterea, în condițiile în care coșul zilnic a ajuns mai mult decât dublu față de salariul minim, din cauza inflației.
O creștere a salariului minim nu atrage după sine majorarea celorlalte salarii, pentru că legea prevede calculele pe grila de salarizare prin raportare la valoarea salariului minim din anul 2018, ceea ce creează mereu alte probleme, mai ales în sistemul bugetar, unde angajați cu studii superioare ajung „sub grilă”, fiindu-le majorate veniturile pentru a atinge nivelul muncitorilor necalificați. Pe baza salariului minim vor crește în continuare taxele, impozitele și amenzile, ceea ce va ajuta statul să colecteze mai mulți bani, tot în detrimentul populației sărăcite de măsurile de austeritate. Cu toate acestea, toate confederațiile sindicale susțin majorarea salariului minim – inclusiv BNS care nu participă la protestul de miercuri.
Bogdan Hossu a subliniat faptul că măsurile greșite ale actualului Guvern au eliminat deja peste 7.500 de locuri de muncă, în ultimele 3 luni, la care se adaugă peste 14.000 de posturi din învățământ, conform calculelor sindicatelor cadrelor didactice, iar în următoarea perioadă ar putea fi desființate între 12.000 și 14.000 de locuri de muncă din administrația publică.
În mare pericol este și sistemul de apărare, de unde ar putea pleca peste 35% din angajați, ceea ce ar crea un deficit fără precedent, foarte periculos pentru România. Liderul Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) a atras atenția Guvernului, de mai multe ori, în ultimele luni, asupra pericolului de a se ajunge în situația slăbirii capacității României de a-și asigura apărarea, ordinea publică și securitatea națională.
Poliția, Jandarmeria, Pompierii și toate celelalte structuri de apărare riscă să fie efectiv destructurate prin măsurile de austeritate pe care vrea să le aplice Guvernul Bolojan. Sindicatele polițiștilor și rezerviștilor au încercat să le explice membrilor Executivului că se poate ajunge efectiv în imposibilitatea de a mai asigura ordinea publică dacă se va încerca o nouă modificare a salarizării și a legii pensiilor care să fie în dezavantajul angajaților MAI și al celorlalte structuri din domeniul apărării naționale.
O simplă modificare la legea pensiilor ar scoate din sistem 17.000 de polițiști și jandarmi și alte peste 7.000 de cadre militare, ducând MAI la un deficit de 35%, majoritatea ofițeri operativi.
Acuzații de premeditare și trădare națională
Liderii de sindicat au lansat acuzații grave la adresa Guvernului, precum faptul că acțiunile greșite sunt premeditate și fac parte dintr-un plan de distrugere a țării. Au fost inclusiv acuzații de trădare națională.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că tot pachetul de măsuri eronate ale actualului guvern pentru învățământ nu face altceva decât să distrugă sistemul de educație de stat, în favoarea celui privat. Același tip de acuzații au venit și din partea liderului sindicatului CFR-iștilor care acuză Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și Guvernul că falimentează în mod intenționat companiile statului – mai ales CFR Călători – pentru a facilita activitatea operatorilor privați. La fel consideră și sindicatele din Silvicultură, care acuză Guvernul că a schimbat regulile și conducerea Romsilva pentru a servi interese private. Iar reprezentantul sindicatelor polițiștilor a declarat că măsurile Guvernului par a fi luate cu scopul de a slăbi capacitatea de apărare a țării, fiind vorba despre trădare națională.
Greve generale declanșate simultan
Liderii de sindicat au vorbit inclusiv despre posibilitatea declanșării grevelor generale în toate domeniile de activitate, ceea ce ar putea duce la blocarea totală a României, dacă vor fi declanșate simultan.
„Guvernul Bolojan ne împinge inevitabil pentru o grevă generală, în mod sistematic. Măsurile pe care le-a luat și continuă să le ia nu fac altceva decât să-i determine pe cei din învățământ spre o asemenea formă de protest radicală. O grevă generală acum ar fi mană cerească pentru Guvern. S-ar bucura enorm să stăm vreo lună în grevă, pentru că ar face economie de vreo trei miliarde de lei”, a explicat liderul FSLI.
Hăncescu a mai spus că educația a ajuns „o bătaie de joc”, mai ales după comasarea improprie a școlilor, creșterea numărului de elevi la clasă și a normei didactice a profesorilor, iar anul viitor s-ar putea înregistra un fenomen extrem de nociv – plecarea la pensie a unui număr foarte mare de profesori. O astfel de ieșire din sistem a câtorva mii de cadre didactice simultan ar duce la o creștere de la 4.000 la 10.000 a numărului de suplinitori necalificați.
Sindicatele din Apărare, cele din Educație, din Administrația Publică și din Transporturi ar putea prelua, simultan, modelul magistraților, astfel încât s-ar putea ajunge la blocarea totală a țării, prin greve generale.
Principalele solicitări ale sindicatelor
Cele patru confederații solicită creșterea salariului minim și a pensiilor, astfel încât niciun lucrător și niciun pensionar să nu trăiască sub pragul sărăciei; respectarea drepturilor legale și contractuale ale salariaților; reluarea negocierilor colective la toate nivelurile și încheierea Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Național, pentru protecția reală a lucrătorilor.
Se cere taxarea echitabilă, prin corectarea dezechilibrului creat de OUG 79/2017, care a transferat contribuțiile sociale exclusiv pe umerii angajaților; oprirea măsurilor de austeritate aplicate doar celor vulnerabili, întrucât austeritatea, dacă este necesară, trebuie să se aplice companiilor și partidelor politice, nu doar populației; protejarea locurilor de muncă și investiții în economie, nu concedieri.
De asemenea, liderii sindicali mai cer punerea în plată, de urgență, a sentințelor judecătorești definitive, aplicarea legii salarizării și indexarea salariilor cu inflația, acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată. Se cere și deblocarea posturilor din Sănătate și Asistență Socială și continuarea investițiilor prin PNRR și programele naționale, precum și abrogarea măsurilor Legii nr. 141/2025 care au crescut norma didactică, au comasat școli și au redus veniturile profesorilor, renunțarea la măsurile referitoare la decontarea cheltuielilor de transport și a burselor studenților.
Sindicatele mai cer și reglementarea pieței energiei pentru protejarea competitivității economiei și păstrarea locurilor de muncă din industrie; consolidarea sectorului silvic din România, nu distrugerea lui, precum și stoparea vânzării companiilor de stat. Se solicită investiții și administrare performantă, nu înstrăinarea patrimoniului public, refacerea infrastructurii feroviare și înlocuirea trenurilor vechi cu unele noi.
Studenții protestează alături de sindicate
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a anunțat că se alătură protestului din 29 octombrie, în fața Guvernului României, începând cu ora 11.00, continuând revolta, cа urmare a problemelor sociale și economice majore cauzate de prevederile Legii nr. 141/2025 – probleme care afectează calitatea educației și care limitează accesul beneficiarilor direcți la învățământ.
„Actorii și beneficiarii direct implicați ai actului educațional s-au opus măsurilor de austeritate care au vizat educația încă de la început, prin poziții, petiții și proteste numeroase. Impactul primelor măsuri de austeritate în privința drepturilor studenților s-a resimțit încă de la 1 ianuarie 2025, momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 156/2024, cunoscută ca „Ordonanța trenuleț”, prin care s-a limitat aplicarea reducerii de 90% pentru transportul studenților, fiind accesibilă doar pe rutele cuprinse între domiciliul și centrul universitar în care aceștia studiază”, a transmis ANOSR, într-un comunicat de presă.
