Horbivți, Ucraina — Două siluete albe minuscule sunt urmărite de pe un ecran alb-negru cu imagine granulată.
Câteva clipe mai târziu, o a treia siluetă se apropie din direcția opusă – și se aude o voce care le dă un ordin prin căștile operatorului dronei. Poliția de frontieră ucraineană a împiedicat o trecere ilegală în România.
În interviuri recente cu membri ai unei unități de frontieră și cu un bărbat care a reușit să fugă din țară, jurnaliștii Current Time au reconstituit imaginea modului în care criza mobilizării din Ucraina a alimentat o afacere ilegală la frontierele sale vestice.
Poliția de frontieră spune că bărbații care încearcă să evite serviciul militar plătesc grupărilor de contrabandă până la 15.000 de dolari. Contrabandiștii angajează copii din zona de graniță pentru a-i ghida pe cei care vor să fugă.
Aproape în fiecare zi sunt prinși oameni care vor să iasă ilegal din Ucraina.
„Vin cu diverse scuze”, spune Vitali, de la Poliția de Frontieră din Ucraina, în timpul unui drum cu mașina, alături de echipa Current Time, în apropierea frontierei cu România.
„De exemplu… am venit să admir frumoasa zonă rurală”, exemplifică Vitali o altă scuză a ucrainenilor care vor să iasă ilegal din țară.
Ofițerul de frontieră a refuzat să spună câte persoane a prins.
Ucraina le-a interzis bărbaților cu vârsta de până la 60 de ani să părăsească țara după începerea invaziei rusești pe scară largă, în februarie 2022, însă recent a relaxat regulile pentru cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 22 de ani.
Cifrele făcute publice de legislatorii ucraineni în luna mai indicau că 45.000 de bărbați au părăsit ilegal țara de la intrarea în vigoare a interdicției. Mulți dintre ei se sustrăgeau recrutării, o problemă tot mai gravă pe măsură ce Ucraina se străduiește să completeze efectivele forțelor armate.
Un bărbat cu care au vorbit online jurnaliștii Current Time, bărbat a cărui identitate este păstrată secretă din motive de securitate, are o poveste diferită.
Acum cinci ani, el s-a alăturat unei unități de parașutiști, sperând că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va reuși să negocieze încetarea conflictului cu forțele ruse și susținute de Rusia din regiunea Donbas din estul țării. Conlictul a dus la moartea a aproximativ 13.000 de persoane de când Moscova a instigat, în 2014, separatismul în această regiune.
„În acel moment, aveam senzația că totul se apropia de sfârșit. Zelenski a ajuns la putere [în 2019] și a promis că ar fi făcut chiar și un pact cu diavolul dacă asta ar fi adus pacea”, a spus el.
„Când a început războiul [pe scară largă din 2022], mi-am dat seama că aveam trei opțiuni: invaliditate, probleme psihologice sau moarte. Dar mai era o opțiune: dezertarea.”
După ce a părăsit unitatea, s-a îndreptat spre granița cu România și s-a ascuns câteva săptămâni într-o casă închiriată pe teritoriul ucrainean, până când traficanții de persoane au venit să-l ia.
„M-au luat într-o noapte cu mașina. M-au dus la graniță. Râul Tisa, care formează o parte a graniței în vestul Ucrainei, era literalmente la 15 metri în fața mea”, a spus el.
„Acolo era libertatea. Am fugit și am înotat puțin. Am înotat aproximativ 30 de metri și am ajuns pe partea românească.”
Gărzile de frontieră ucrainene supraveghează granița cu România în căutarea persoanelor care trec ilegal. Teacîv, Ucraina, septembrie 2023.
Grănicerul Vitali, fost șofer de ambulanță în vestul țării, spune că înțelege într-o oarecare măsură dorința oamenilor de a fugi, dar că este de datoria lui să-i oprească.
Polițiștii de frontieră folosesc drone și camere automate ascunse pentru a supraveghea pădurile și lanurile de porumb din această zonă. Majoritatea încercărilor de trecere a frontierei au loc noaptea. Pe lângă râu, există și un gard cu sârmă ghimpată, dar acesta nu reușește întotdeauna să oprească oamenii.
„Uneori aruncă o saltea sau saci de dormit pe partea de sus și apoi trec peste”, completează Iuri, un alt grănicer.
Au existat chiar și cazuri în care oamenii au adus scări pentru a trece de gardul de sârmă ghimpată, afirmă el.
Persoanele prinse încercând să treacă ilegal granița pot fi amendate și duse la un birou de recrutare. Contrabandiștii pot fi condamnați până la nouă ani de închisoare, dar acest lucru nu se aplică copiilor ghizi pe care îi angajează adesea.
„Sarcina lor principală este ultima etapă, de 3-5-8 kilometri. Ei formează grupuri de trei-opt persoane. Îi conduc pe poteci înguste, pentru că cunosc zona de frontieră”, declară Kostiantin Lesnik, ofițer superior al detașamentului de frontieră din regiunea Cernăuți.
Jocul de-a șoarecele și pisica de la frontierele vestice ale Ucrainei este un simptom al modului în care efortul de război al Kievului este împiedicat de lipsa soldaților. Zeci de mii de soldați ucraineni au fost uciși și sute de mii răniți în invazia pe scară largă a Rusiei.
Dezertarea și absența fără permisiune (AWOL) își fac simțite efectele, autoritățile deschizând peste 110.000 de anchete de acest tip în primele luni ale anului 2025, potrivit cifrelor Parchetului General despre care a scris Ukrainska Pravda – mai mult de jumătate din numărul total de la începutul invaziei. Din februarie 2022 au fost deschise peste 50.000 de cazuri de dezertare.
Fuga celor care se sustrag de la încorporare reflectă, totodată, o problemă legată de recrutarea redusă, care a dus uneori la arestarea bărbaților de pe stradă.
Chiar în luna octombrie, militari și polițiști implicați aparent în eforturile de mobilizare au fost suspectați de folosirea violenței împotriva unor bărbați cu vârsta de îndeplinire a serviciului militar.
Pe 15 octombrie, câțiva soldați au fost reținuți în Ternopil, în vestul Ucrainei, și sunt anchetați pentru răpire și jaf, după ce ar fi încercat să extorcheze bani de la civili și soldați răniți.
Două zile mai târziu, doi polițiști din Kiev ar fi bătut un bărbat în fața unui birou de recrutare.
Rezistența cu privire la recrutarea în armată fost determinată, în general, de rapoartele privind corupția din rândul birourilor de recrutare și de faptul că persoanele cu relații au găsit modalități legale de a evita recrutarea. În 2024 a fost introdusă o lege controversată privind mobilizarea, în încercarea de a crește numărul recruților.
De asemenea, anul trecut, mai multe anchete au dezvăluit că funcționari guvernamentali au evitat serviciul militar pretinzând în mod fals că sunt persoane cu dizabilități și, pe deasupra, au avut și unele beneficii ca urmare a acestui statut.
„Am distrus mobilizarea cu abordările noastre”, a declarat veteranul de război și avocatul Oleh Simoroz pentru serviciul ucrainean al RFE/RL. „Îi descurajăm pe oameni să se înroleze în armată.”
Articol scris pentru RFE/RL de Ray Furlong, pe baza relatării jurnaliștilor Borys Sachalko și Serhiy Dykun de la Current Time. Serviciu ucrainean al RFE/RL’ a contribuit la acest material.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
