Europa vrea să evolueze prin tehnologie. Pentru asta, Comisia Europeană a lansat strategia „Deceniul Digital al Europei”, cu obiective ambițioase pentru anul 2030.
Printre ele: 4 din 5 cetățeni europeni să aibă competențe digitale de bază – adică să poată măcar naviga online, să recunoască informațiile false, să folosească documente digitale, să trimită emailuri etc.
Se urmărește, de asemenea, ca rețeaua 5G să acopere întreaga Europă, administrațiile publice să fie complet digitalizate, iar tehnologii precum cloud-ul și inteligența artificială să devină obișnuință în mediul privat.
Pe scurt: să profităm, cu toții, din plin de avantajele tehnologiei.
Ca stat membru, România aderă la această strategie. Doar că țelurile asumate sunt mult mai modeste decât media europeană.
Și cu toate că deja am ajuns la jumătatea Deceniului Digital, unele dintre aceste obiective – chiar și cele modeste – nu au încă o foaie de parcurs clară, iar ritmul implementării rămâne incert.
Ce e de făcut ca să nu rămânem mereu ultimii, în Europa? Răspunsurile vin dintr-un raport al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE) prezentat marți, pe 28 octombrie, și din opiniile exprimate, într-o dezbatere online, de experți, oficiali și manageri de proiect.
Puteți urmări aici, integral, conferința:
România, în urmă și cu ambiții modeste în Deceniul Digital al Europei
Datele analizate de CRPE arată că, la jumătatea Deceniului Digital, România nu doar că e în urmă față de Europa, dar are și obiective modeste pentru viitor.
1. Competențe digitale de bază
Doar 27,7% dintre români le au, jumătate față de media UE (55,6%). UE vrea 80% până în 2030. România și-a propus… 50%. Adică mai puțin decât media europeană de azi.
2. Infrastructură digitală
UE țintește Internet 5G rapid peste tot până în 2030. România vrea acoperire 99%… dar nu 5G. Azi avem doar 65%, cu mari diferențe între urban și rural.
3. Digitalizarea afacerilor
- Cloud: 15,5% dintre firme folosesc servicii cloud; ținta României: 40% (UE: 70%).
- Big data: 5% dintre firme; România vrea 15% (UE: 75%).
- Inteligență artificială: 1%; România țintește 15% (UE: 75%).
4. Digitalizarea serviciilor publice
Azi suntem puțin peste 50%, iar obligația UE e 100% până în 2030.
Autorii raportului, Alexandru Damian și Doriana Gheorghe (CRPE), arată că pentru multe dintre aceste obiective – chiar și modeste – nu există un plan clar care să asigure atingerea lor.
Multe dintre proiecte nu sunt noi și nu vizează, în mod expres, un progres pe calea spre transformare digitală. Dar erau deja lansate, la momentul scrierii planului național al României pentru Deceniul Digital și – pe cale de consecință – au fost incluse.
În plus, nu există o platformă pe care cetățeanul să poată urmări – clar și transparent – progresele în digitalizare și progresul spre transformare digitală.
Șansa României: să profite de următoarele luni și să prezinte, în 2026, un plan revizuit, centrat pe interesele noastre concrete, cu ținte realiste și planuri clare pentru atingerea fiecărui obiectiv.
Cum am ajuns aici și ce putem face mai bine? Experții invitați la dezbaterea CRPE au oferit câteva explicații și soluții.
Radu Puchiu, expert în e-guvernare: Cum să progresăm
Radu Puchiu este expert în e-guvernare. Încearcă de peste un deceniu să încurajeze digitalizarea, în România și să deschidă calea spre transformare digitală. Iată de ce spune acum că este dificil progresul.
„Știam că UE va renunța la DESI – acel index al economiei digitale, un sistem de măsurare pentru toată țările. Era un fel de cartonaș galben, cu care puteam veni, arătam că suntem pe ultimul loc în UE și politicienii spunea „Ok, hai, dom’le, să mai facem câte ceva!”
S-a renunțat. Și știam că fiecare țară va propune planul său.
Așa că, în 2022, am zis să le venim în ajutor autorităților, colaborativ. Autoritatea scrie planul național. Dar să ajutăm. Există măsurile propuse de noi, centralizate de Asociația Happy Cities.
De ce nu s-a ținut cont de acel raport, nu știu.
La nivelul anului 2024, înțeleg de ce s-a procedat așa. Era obligație europeană să fie pus un plan pe masă. Cum îl faci? În lipsa unor ambiții politice foarte mari, îl faci cu ce ai la îndemână.
Ai proiectele în derulare, prin PNRR. Și ai realitatea: că n-o să atingi țintele alea până în 2030”, a declarat Radu Puchiu, la dezbaterea organizată de CRPE.
Expertul în e-guvernare susține că dificultatea, în a implementa un astfel de plan, vine din faptul că toate elementele care trebuie dezvoltate sunt interconectate.
Spre exemplu, într-o zonă în care n-ai conectivitate bună la Internet, nu ai cum să dezvolți servicii publice digitalizate de calitate. Pe de altă parte, fără digital skills, nu pot ajunge companiile să folosească, pe scară largă, noile tehnologii digitale. Și așa mai departe.
Radu Puchiu crede că ar trebui, înainte de toate, să facem un plan corect, coerent, plecând nu de la dorința de a ne conforma strategiei UE, ci de la nevoile noastre și câștigurile pe care mizăm, prin digitalizare.
Și să măsurăm, înainte de toate, impactul acțiunilor.
Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR): Sunt 2 soluții, ca să putem interveni
ADR este instituția care ar trebui să coordoneze eforturile instituțiilor din România de a face transformare digitală. Problema este că, pentru moment, nu are suficientă putere să facă asta, susține vicepreședintele Andrei Niculae.
„Statul român e alcătuit într-o manieră verticală. Să zicem, Ministerul Agriculturii, cu toate subordonatele, se ocupă de toate chestiunile legate de agricultură. Ministerul Sănătății se ocupă de tot ceea ce înseamnă Sănătate, de sus până jos, prin subordonate. Vertical.
Or, noi, ADR, acționăm eminamente orizontal. Nu le vindem ceva, hardware sau software. Noi trebuie să colaborăm cu instituții și să le ajutăm, acolo unde au nevoie. Și nevoie e peste tot.
Problema este această acțiune verticală. Noi suntem subordonată a Ministerului Economiei și avem putere limitată. De impunere, de coordonare, de tragere la răspundere”, a precizat Andrei Niculae.
Acesta susține că există două modalități de a creștere puterea ADR. Fie în maniera numită „hard” – adică prin trecerea ADR în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului – fie în maniera soft, adică printr-o recunoaștere a importanței domeniului digitalizării, la cel mai înalt nivel politic.
Victoria Dumitru, manager al programului Digitaliada: Avem o problemă de mentalitate a profesorului
„Avem și elevi din București care, la Informatică, încă mai scriu după dictare. Avem încă profesori care nu au acces la conținut digital. Sau nu vor să își schimbe mentalitatea și să folosească tehnologie la clasă.
Noi, prin programele pe care le facem, ca și societate civilă, ne lovim de această mentalitate.
Eu coordonez programul Digitaliada, implementat de Fundația Orange, cu 7 parteneri care acționează în domeniul dezvoltării competențelor digitale.
Și una dintre provocări este să învățăm profesorii, ca ei să transfere aceste competențe elevilor. Dacă elevul nu are aceste competențe și nu poate nici căuta, nici parcurge, nici crea conținut digital, atunci parcursul lui școlar va fi foarte slab”, a declarat Victoria Dumitru, managerul programului Digitaliada.
Victoria Dumitru susține că nu vârsta îi împiedică pe profesori să utilizeze tehnologia la clasă.
„La acest moment, profesorii debutanți folosesc la fel de puțină tehnologie la clasă cum folosesc și profesorii titulari.
În România, educația nu e centrată pe elev, ci pe grup. Și atunci, profesorul evaluează clasa, nu elevul. Iar digitalizarea l-ar ajuta să evalueze individual, inclusiv prin platforma pe care o oferim noi.
De ce nu folosesc tehnologia? Susțin că nu au timp. Noi ne dorim ca profesorii să fie creatori de conținut digital interactiv. Dar asta înseamnă că fiecare lucru făcut înseamnă timp și efort. Și de aici rezistența.
Dar odată ce încep să le folosească, o fac cu recurență.
Dar e greu când – spre exemplu – în multe școli se învață în sistem simultan. Nu știu dacă știți. Spre exemplu, în clasele I-IV, toți copiii se adună la aceeași învățătoare. Din cauză că sunt puțini. E foarte greu să duci și digitalizarea în acel mediu”, a mai declarat managerul programului Digitaliada.
Aceasta a precizat că prin Digitaliada s-au oferit în școli inclusiv ochelari VR, cu care elevii ar putea – spre exemplu – să călătorească virtual în locuri de excepție, cum ar fi Muzeul Luvru. Dar sunt comunități care țin dispozitivele în dulap, din cauză că nu fac efortul să adopte noile tehnologii.
