Actualizare ora 13:20
Șeful Administrației de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, face declarații despre Pilonul 2 de pensii. Autoritatea de Supraveghere Financiar este instituția responsabilă de proiectul de reformă.
„Documentul este în primă lectură. Vom avea o consultare mai extinsă”, spune Alexandru Petrescu.
„Este astfel necesar în prezent adoptarea cadrului legal pentru plată acestor pensii pentru a oferi participanților predictibilitatea și garanția reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure și pe termen lung”, a declarat Alexandru Petrescu, șeful ASF.
Petrescu a mai remarcat că, deși fondurile de pensii private administrate au fost înființate în 2008 cu promisiunea că legislația pentru faza de plată va fi adoptată în trei ani, acest angajament nu a fost respectat.
„Din păcate, această legislație nu a fost promovată. Au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar nu s-a materializat”, a precizat el, evidențiind urgența actualului demers.
Sistemul de pensii private din România numără peste 9 milioane de participanți și gestionează active ce reprezintă peste 10% din PIB-ul actual al țării, ceea ce subliniază nevoia urgentă a unui mecanism clar de plată, a mai spus Petrescu.
„Prin acest proiect de lege se stabilesc, odată, reguli de autorizare, funcționare și supraveghere pentru fondurile de plată, și aici ASF are rolul principal, se garantează separarea activelor fondului de plată de cele ale furnizorului”, a adăugat Petrescu.
Șeful ASF spune că adoptarea legii este „un demers necesar și prioritar,”, nu doar pentru a răspunde așteptărilor celor peste 9 milioane de participanți, ci și pentru a îndeplini cerințele OCDE.
„Adoptarea acestui proiect nu este doar o opțiune de politică publică, ci și o condiție pentru finalizarea cu succes a parcursului de aderare la OCDE”, a afirmat Petrescu, avertizând că, începând cu anul 2030, un număr semnificativ de participanți vor intra în faza de plată a pensiilor.
În contextul în care peste 9,3 milioane de români sunt participanți la fondurile de pensii private din pilonul II și pilonul III, Alexandru Petrescu, spune că guvernul și celelalte instituții implicare au hotărât că consultările trebuie să continue.
„Voi propune să avem o continuare a discuțiilor, atât la sediul Ministerului Muncii, acolo unde au avut de la început loc consultările, dar am în vedere, văzând și poziții din spectrul parlamentar, să avem și o masă rotundă”, a adăugat Petrescu.
Proiectul de lege ar urma să fie evaluat în septembrie 2025 de Comitetul pentru Piețe Financiare al OCDE, introduce reglementări pentru faza de plată a pensiilor private, inclusiv posibilitatea retragerii a 25% din activul acumulat sub forma unei sume forfetare.
Referitor la procentul de 25% pentru suma forfetară, acesta a menționat că este aliniat cu media europeană.
„În spectrul țărilor membre OCDE, sau a țărilor membre ale Uniunii Europene, ai diferite variațiuni acestei sume forfetare.(…) În general, media este la 25%, și ăsta este un indicator de ce ne-am dus la 25%”, spune șeful ASF.
Ileana Horvath, directoare în ASF cu responsabilități pe pensiile private a oferit drept model de inspirație pentru noua lege cazul Bulgariei.
„Bulgaria este un exemplu foarte concludent. Ei au același sistem de pensii private ca și la noi și legea lor de plată prevedere o sumă forfetară de 25% și apoi rata lună până la stingerea banilor aflați în contul individual de pensii pe maxim 10 ani”, a spus Horvath.
Alexandru Petrescu a negat că proiectul de lege servește interesele companiilor de asigurări, așa cum a acuzat Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.
„Nu avantajează administratorii de pensii private”, a spus Petrescu, care a adăugat că principiile fundamentale ale ASF sunt „bonitatea, soliditatea fondului și un tratament echitabil, egal pentru beneficiari”.
Referitor la posibilitatea retragerii integrale a sumelor, Petrescu a declarat că aceasta rămâne posibilă în cazuri specifice, conform legislației propuse.
„Inclusiv în legislația propusă vom avea retragere integrală dacă nu se ating anumite cote de cumulare”, de exemplu, pentru cei care au început să contribuie târziu și au acumulat sume mici.
Șeful ASF a precizat că „nu există nicăieri în Europa fond de pensii unde să poți să-ți retragi toți banii” în mod standard, deoarece fondurile sunt concepute pentru plăți graduale, în acord cu natura lor de produs financiar pe termen lung.
***
Proiectul de lege propune mai multe schimbări majore pentru Pilonul II și Pilonul III de pensii private:
- Eliminarea retragerii unice integrale a activului (banilor acumulați), înlocuită cu opțiuni de retragere programată pe 10 ani sau pensie viageră;
- Introducerea unui avans unic de maximum 25% din activul acumulat;
- Crearea fondurilor de plată administrate de furnizori autorizați de ASF;
- Actualizarea anuală a pensiei lunare de tip retragere programată conform indemnizației sociale din sistemul public.
Potrivit proiectului, la îndeplinirea condițiilor de pensionare, participantului i se oferă mai multe opțiuni.
Prima posibilitate este retragere programată pe 10 ani.
Participanții pot opta pentru un fond de plată de tip retragere programată, care oferă plăți lunare pe 10 ani. Suma lunară este calculată în funcție de activul personal și valoarea unităților de fond la momentul plății.
Pensia lunară are o valoare fixă. Ultima plată este reziduală, iar ultima pensie plătită poate depăși această valoare dacă activul nu poate fi plătit integral în 10 ani. În cazul decesului, moștenitorii primesc o plată unică a activului rămas.
Perioada de 10 ani a fost stabilită având în vedere speranța medie de viață (76,6 ani combinat, conform Eurostat: 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați), pornind de la vârsta standard de pensionare de 65 ani.
A doua opțiune este pensia viageră. Participanții pot alege un fond de plată a pensiilor viagere, care oferă plăți lunare până la sfârșitul vieții pensionarului.
Valoarea este calculată pe baza probabilităților de supraviețuire, rentabilităților estimate și comisioanelor. Pentru pensiile viagere cu perioadă fixă, un beneficiar desemnat poate primi plățile dacă membrul decedează înainte de expirarea perioadei.
Aceste opțiuni înlocuiesc actualul sistem limitat la plăți eșalonate pe maxim cinci ani.
Retragerea unică și avansul de 25%
Proiectul modifică accesul la activul acumulat, restricționând retragerea unică integrală și introducând un avans.
Actualul sistem permite plata unică sau eșalonată pe maximum cinci ani. Proiectul restricționează retragerea unică la cazuri excepționale, în cazul sumelor mici sau a unor probleme de sănătate dovedite, favorizând retragerile programate sau pensiile viagere pentru a preveni epuizarea rapidă a resurselor.
În schimb, participanții pot solicita un avans de maximum 25% din sumele acumulate, sub formă de plată unică, restul fiind utilizat pentru retrageri programate sau pensie viageră.
Condițiile exacte ale avansului vor fi stabilite prin reglementări ce ar urma să fie stabilite de Administrația de Supraveghere Financiară (ASF)
În alte țări UE, procentul maxim de retragere este similar (ex. 15% în Polonia), 25% fiind media europeană, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Critici și propuneri suplimentare
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a criticat proiectul susținând că nu a fost consultată în grupul de lucru și că legea favorizează companiile de asigurări, nu participanții.
AURSF transmite că a propus în consultarea publică mai multe amendamente, dar toate respinse de ASF:
- Reducerea comisionului lunar la 0,02%-0,04% (față de 0,05%).
- Informarea să se facă prin scrisoare recomandată și/sau mijloace electronice verificate.
- Administratorii de fonduri să nu promoveze doar propriul fond, ci să menționeze și alte opțiuni și posibilitatea consultării asociațiilor de consumatori.
- Cererile de plată ale asiguraților să poată fi transmise prin asociații de consumatori, pentru sprijinirea participanților.
- Creșterea avansului de la 25% la 30%, cu posibilitatea retragerii a 100% în caz de urgență medicală sau socială, conform practicilor O.C.D.E.
- Cheltuielile pentru plata în România să fie suportate de furnizor, iar cele pentru transferurile internaționale să fie negociabile contractual.
- Reducerea perioadei minime de plată de la 10 ani la 5 ani, pentru a evita percepția negativă în contextul inflației, și permiterea transferului către alt fond fără penalități, prin asociații de consumatori.
Critici la adresa ASF
Vicepreședintel PNL, Ciprian Ciucu, a scris pe Facebook că proiectul de lege trimis la Guvern a fost inițiat de ASF, nu de Executiv.
„ASF nu a procedat corect. ASF trebuia să inițieze și să realizeze o serie de dezbateri publice, nu să trimită așa, tam-nisam, legea la Guvern. Trebuie să explice pe ce se bazează procentul maxim permis pentru extragere de 25%”, a spus Ciprian Ciucu.
Proiectul de lege a fost elaborat de un grup format din reprezentanți ai ministerelor Muncii, Finanțelor, Autorității de Supraveghere Financiară și Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Sistemul de pensii private din România, implementat din 2005, este structurat pe trei piloni:
- Pilonul II (pensii administrate privat),
- Pilonul III (pensii facultative) și pensiile ocupaționale
Dacă faza de acumulare a fost bine reglementată, faza de plată a rămas incomplet definită, fiind limitată la plăți unice sau eșalonate pe maximum 5 ani. Această lacună, spun inițiatorii legii, a fost evidențiată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care și România vrea să adere în 2026.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
