Astm sever și BPOC: boli respiratorii care ajung prea târziu la tratament

Astmul
sever și BPOC se numără printre bolile respiratorii cronice cu un impact
important asupra calității vieții pacienților și asupra sistemului de sănătate.
Atunci când diagnosticul este întârziat sau boala nu este gestionată
corespunzător, consecințele pot însemna simptome persistente, exacerbări,
spitalizări repetate și complicații care pot fi prevenite sau reduse printr-un
management corect și intervenție la timp.

Fotografie: client

Astmul
sever: un drum lung, cu multe obstacole

Astmul este una dintre cele mai rapid
în creștere afecțiuni respiratorii la nivel mondial. Aproximativ 1 milion de români
trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă
severă a bolii. Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul cauzează o
povară semnificativă asupra vieții pacienților și familiilor acestora și este
asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele.

Pacienții cu astm sever se confruntă
cu o gamă largă de simptome debilitante: sufocare frecventă, respirație
șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile
zilnice și cu somnul.

Traseul pacientului cu astm sever în
România este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa
diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și
la suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO), cu tot șirul de efecte
adverse pe care le implică. În lipsa unui management personalizat,
suprautilizarea CSO poate duce la efecte adverse severe, cu consecințe atât
asupra sănătății pacienților, cât și asupra costurilor asociate bolii.

Astmul necontrolat duce la
deteriorarea calității vieții pacienților, la creșterea absenteismului și a
anxietății și la presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și
vizite repetate. Respectarea indicațiilor date de medic și administrarea
tratamentului, așa cum a fost prescris, reprezintă cea mai bună modalitate de a
preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control. Dacă tratamentul
nu își mai face efectul, este recomandată discuția cu medicul curant pentru
evaluarea planului de tratament.

Managementul
personalizat al astmului sever permite adaptarea tratamentului la nevoile
fiecărui pacient. Ghidurile internaționale oferă în acest sens direcții clare,
de la diagnostic precoce și criterii precise de identificare a bolii până la
alegerea și monitorizarea tratamentului.

BPOC:
exacerbări, complicații și costuri

BPOC este o afecțiune gravă, asociată
cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare. Pacienții diagnosticați
cu BPOC trec adesea prin crize și episoade acute de agravare a bolii, care le
afectează semnificativ viața. La nivel global, BPOC afectează aproximativ 392
de milioane de persoane și este a treia cauză principală de deces, fiind
asociată cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, aproximativ
8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre românii
care trăiesc cu această boală sunt pensionari, persoane cu venituri de multe
ori limitate.

Exacerbările reprezintă una dintre
principalele probleme pentru pacienții cu BPOC, fiind episoade acute care pot
afecta semnificativ starea de sănătate și pot necesita spitalizare. Impactul
lor depășește însă sfera respiratorie: riscul de infarct miocardic este de două
ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură
exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces,
iar după două exacerbări moderate într-un interval de un an, riscul de deces
crește cu 80%.

Diagnosticul precoce și monitorizarea
continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și limitarea evoluției acesteia.
Ghidurile internaționale recomandă utilizarea terapiilor cu beneficii
demonstrate asupra reducerii exacerbărilor și mortalității la pacienții
eligibili. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai
consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea
timpurie și orientarea pacientului către pneumolog pot contribui la scurtarea
drumului până la diagnostic.

Pentru pacienții cu BPOC în forme
moderate și severe, accesul la tratamente eficiente este esențial pentru
reducerea exacerbărilor și a spitalizărilor. Optimizarea accesului la terapiile
recomandate de ghiduri poate aduce beneficii atât pacienților, printr-un
control mai bun al bolii, cât și sistemului de sănătate, prin reducerea
necesarului de îngrijiri asociat agravărilor.

Surse:

Raport GOLD: Strategia globală pentru diagnosticul, managementul și prevenirea bolii pulmonare obstructive cronice – https://goldcopd.org/digital-gold-report/

Inițiativa globală pentru astm – https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/06/GINA-2020-report_20_06_04-1-wms.pdf

Articol sustinut de AstraZeneca