Riscurile barajului de la Lacul Morii pentru București: Avertismentul unui fost senator
Contextul și importanța barajului
Data de 18 noiembrie 2026 a marcat un cutremur de 5,7 grade în România, resimțit și în București, un eveniment care a readus în discuție vulnerabilitatea infrastructurii critice din Capitală. Printre aceste structuri de importanță crucială se numără și barajul de la Lacul Morii, care joacă un rol esențial în controlarea inundațiilor și în gestionarea apelor râului Dâmbovița. Cu toate acestea, fostul senator Marius Marinescu, inginer constructor de profesie, a adus atenția asupra riscurilor pe care le poate genera acest baraj în cazul unui seism mai puternic sau a altor incidente majore.
Avertismentul lui Marius Marinescu
Marinescu a declarat că în cazul unei cedări a barajului, Bucureștiul s-ar confrunta cu inundații severe, având în vedere capacitatea maximă de acumulare estimată la 14-15 milioane de metri cubi de apă. El a subliniat că diferitele zone ale orașului, precum Crângași și Cotroceni, dar și importante instituții centrale, ar fi expuse riscului. Aceasta inclusiv clădiri reprezentative precum Palatul Parlamentului și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
Starea actuală a barajului
Conform evaluărilor lui Marinescu, barajul, construit între 1985 și 1986, necesită o expertiză tehnică urgentă. Elementele metalice ale structurii sunt supuse în timp coroziunii, fapt care ridică semne de întrebare asupra integrității acesteia. Cu o diferență de nivel de 15 metri între lac și zonele mai joase ale orașului, o eventuală ruptură a barajului ar face ca apa să inunde rapid zonele periferice și chiar centrul Bucureștiului, ajungând să afecteze clădiri până la etajul al doilea.
Marinescu subliniază că barajul nu doar că protejează împotriva inundațiilor, dar are și o semnificație istorică ce leagă orașul de o amenajare de mari proporții, demnă de atenția specialiștilor, mai ales după evenimente recente precum cutremurul de 2026.
Măsuri propuse pentru siguranța barajului
Fostul senator propune o serie de soluții menite să reducă riscurile asociate barajului. Acestea includ:
-
Reducerea nivelului apei din lac: Marinescu susține că autorizarea unei scăderi a nivelului apei la 20-30% din capacitate ar ajuta la prevenirea unui potențial dezastru.
-
Realizarea unei expertize tehnice complete: O evaluare amănunțită a structurii barajului este esențială pentru a verifica rezistența acesteia și a identifica eventualele degradări.
-
Consolidarea structurii: Abordarea propusă anul trecut în urma expertizelor tehnice ar viza lucrări specifice pentru a asigura siguranța barajului și protejarea capitalei de eventuale inundații.
Aceste măsuri amintesc de un precedent din 1996, când atunci subprefectul capitalei a dispus reducerea nivelului apei în scop preventiv.
Caseta de istorie a Lacului Morii
Sprijinit de un trecut controversat, Lacul Morii a fost realizat printr-o amplă amenajare hidraulică, schimbând radical peisajul unui întreg cartier. Multe vechi structuri și locuri de însemnătate istorică, inclusiv o biserică veche și un cimitir, au fost înghițite de apele lacului, care a fost denumit „Lacul Morții” datorită numeroaselor incidente legate de înec. Acest nume aduce un plus de gravitate discuției despre starea actuală și viitorul acestui obiectiv hidrotehnic.
Concluzie
Avertismentele lui Marius Marinescu ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități și pentru cetățenii Bucureștiului. Este esențial ca instituțiile responsabile să reia evaluările tehnice referitoare la structura barajului de la Lacul Morii și să implementeze măsurile necesare pentru a evita un viitor dezastru. Siguranța locuitorilor și protecția infrastructurii critice trebuie să primeze, în contextul unei capitale expuse riscurilor seismice și climatice. În concluzie, Lacul Morii nu este doar o atracție pentru localnici, ci și un potențial punct de vulnerabilitate ce necesită o atenție constantă și măsuri proactive.
https://www.realitatea.net/storage/media/5/2011/07/dsc03918_1024x576_09622000.jpg

