Fosile păstrate de peste 100 de ani în colecțiile unui muzeu din Londra au dezvăluit un secret surprinzător după ce au fost reanalizate cu metode moderne. Considerate mult timp rămășițele unei creaturi marine asemănătoare unui crustaceu, acestea s-au dovedit a aparține unui scorpion uriaș care a trăit acum aproximativ 415 milioane de ani.
Rezultatele cercetării, publicate recent în revista [–>Palaeontology[–>, sugerează că exemplarul, denumit [–>Praearcturus gigas[–>, ar putea fi cel mai mare scorpion identificat până în prezent.
O eroare de clasificare care a durat mai bine de un secol
Fosilele au fost descoperite și descrise pentru prima dată în anii 1870, când specialiștii le-au atribuit unui crustaceu asemănător homarilor. Abia în ultimele decenii au apărut suspiciuni că specimenul ar putea aparține unui alt grup de artropode.
Noua analiză a fost posibilă datorită comparațiilor cu [–>Eramoscorpius brucensis[–>, un scorpion fosil descoperit în Canada în 2015. Cercetătorii au identificat asemănări anatomice importante, inclusiv structura sternului, ceea ce a consolidat ipoteza că fosila britanică aparține unui scorpion preistoric, conform[–> CNN.
Un prădător impresionant al perioadei Devoniene
Potrivit oamenilor de știință, [–>Praearcturus gigas[–> trăia în perioada Devoniană timpurie, într-o epocă în care majoritatea formelor de viață se dezvoltau în mediul acvatic.
Creatura atingea aproximativ un metru lungime, fiind de câteva ori mai mare decât cei mai mari scorpioni care trăiesc în prezent. Specialiștii cred că avea un stil de viață amfibiu și se hrănea cu pești primitivi și alte animale acvatice.
Descoperirea este considerată surprinzătoare deoarece apariția unui artropod de asemenea dimensiuni a avut loc cu zeci de milioane de ani înaintea perioadei în care au apărut alte specii gigantice din aceeași categorie.
Caracteristici unice care îi intrigă pe cercetători
Fosila prezintă mai multe particularități neobișnuite. Picioarele, capul și cleștii erau acoperiți de formațiuni aspre, iar pensetele puteau ajunge la aproximativ 16 centimetri lungime.
De asemenea, abdomenul avea structuri laterale asemănătoare unor lame, despre care cercetătorii cred că l-ar fi putut ajuta să se deplaseze prin apă. Astfel de caracteristici nu au mai fost observate la alți scorpioni cunoscuți.
Nu toți experții sunt convinși
Deși studiul susține că fosila aparține unui scorpion, există și opinii rezervate în comunitatea științifică. Unii paleontologi atrag atenția că lipsesc anumite elemente considerate definitorii pentru scorpioni, precum acul veninos din capătul cozii sau organele senzoriale specifice.
Autorii cercetării admit că specimenul este incomplet, însă consideră că dovezile disponibile indică în mod clar apartenența sa la grupul scorpionilor timpurii.
O descoperire care poate rescrie istoria artropodelor
Specialiștii spun că noua interpretare a fosilei ar putea modifica modul în care este înțeleasă evoluția artropodelor și biodiversitatea din perioada Devoniană.
În plus, concluziile studiului ar putea determina actualizarea unor baze de date paleontologice importante și ar putea deschide noi direcții de cercetare privind apariția și dezvoltarea primelor forme complexe de viață de pe Pământ.[–>
/storage/media/7/2026/06/scorpion-uolEE8.webp
