Ce își dorește Guvernul Veștea în materie de politică externă

Programul de guvernare propus de guvernul Veștea în domeniul politicii externe pune accent pe consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, creșterea vizibilității României în UE și NATO, finalizarea aderării țării la OCDE în 2026, dar și pe sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și Ucrainei.

Programul de guvernare prevede că politica externă a României trebuie să devină „un domeniu de promovare activă a interesului naţional, un pilon strategic al securităţii naţionale, al rezilienţei societale, al dezvoltării economice sustenabile şi al profilului său internaţional. (…) Apartenenţa la NATO, statutul de stat membru al Uniunii Europene şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămân baza politicii externe şi de securitate a României, în strânsă corelare cu angajamentele asumate în plan euroatlantic”, se arată în programul de guvernare consultat de MEDIAFAX.

Prioritățile strategice

Potrivit documentului, una dintre prioritățile strategice este „consolidarea triadei strategice: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, creşterea greutăţii strategice şi a relevanţei în cadrul NATO, eficienţa promovării intereselor şi posturii României în cadrul UE”.

De asemenea, susţinerea extinderii UE dincolo de graniţele României, pentru a creşte securitatea, accesul la pieţe noi, spaţiul de valori democratice şi un rol regional consolidat al României este o altă prioritate strategică menționată în programul de guvernare la acest capitol.

Programul propune și o reformă amplă a Ministerului Afacerilor Externe, prin adaptarea carierei diplomatice, introducerea formării continue, evaluarea funcționarilor pe baza performanței și reorganizarea politicii de personal.

Finalizarea procesului de aderare la OCDE în anul 2026 este inclusă printre prioritățile majore ale politicii externe.

Obiective strategice în plan extern

În contextul turbulențelor de la nivel internațional, dar și a conflictelor, este necesară „o creştere a calităţii activităţii politicii externe şi a eficienţei diplomatice” și, respectiv, „o creştere graduală a bugetului MAE şi a eficienţei utilizării acestuia”.

„Reforma şi adaptarea politicii de personal pe baze profesionale şi de adaptare la necesităţile misiunii MAE şi a noilor exigenţe ale activităţii diplomaţiei româneşti: acces, acţiune, dezvoltare de proiecte, reprezentare eficientă

  1. Adaptarea ghidului carierei diplomatice şi introducerea cursurilor de formare continuă şi periodică pentru personalul MAE în fiecare etapă din carieră şi înainte de fiecare misiune externă

  2. Refacerea politicii de personal prin testarea funcţionarilor şi management bazat pe obiective de performanţă, reducerea unor excese la nivelul unor sporuri şi stimulente, dar şi repararea unor vulnerabilităţi create de slaba recompensare la anumite niveluri;

  3. Detaşarea de personal conform planului instituţional, fără posibilitatea personalului vizat de a bloca detaşarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post şi perioade clare, predictibile şi obligatorii de întoarcere în Centrală;

  4. Interfaţă activă în MAE cu centrele academice de pregătire şi cercetare în domeniul relaţiilor internaţionale din ţară şi pentru a absorbi şi integra absolvenţi, pentru a asigura o interfaţă de absorbţie şi integrare a cercetării şi a putea solicita soluţii la provocări de politică externă;

 5. Cooperarea integrată a instituţiilor executive ale României, MAE având rolul de integrator şi coordonator la nivel guvernamental”, se mai menționează în programul de guvernare consultat de MEDIAFAX.

Îmbunătăţirea reprezentării intereselor, prestigiului şi a vizibilităţii României în cadrul UE

Un alt aspect menționat la secțiunea de politică externă în programul de guvernare propus vizează, printre altele, „promovarea unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene, inclusiv în poziţii de conducere”, dar și valorificarea deciziilor şi instrumentelor în domeniul apărării (Readiness 2030, SAFE), pentru modernizarea armatei, întărirea capacităţii de apărare şi revitalizarea industriei naţionale de apărare.

În plus, o altă propunere vizează evaluarea capacităţii şi promovarea alăturării României la Triunghiul de la Weimar (Franţa, Germania, Polonia), care să fie transformat în patrulater, pentru cooperarea dincolo de cadrul UE.

Parteneriatul strategic cu SUA

Parteneriatul strategic cu Statele Unite este prezentat drept una dintre direcțiile principale de acțiune, cu obiective care vizează securitatea regională, proiectele energetice strategice, investițiile și cooperarea tehnologică.

Documentul susține „cooperarea cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi proiectele strategice energetice amplasate pe teritoriul României, promovarea investiţiilor şi relaţiilor comerciale”.

În plus, documentul menționează și intenția de reluare a demersurilor pentru revenirea României în programul Visa Waiver.

Republica Moldova este definită drept „prioritate de prim rang a politicii externe a României”, iar Guvernul își asumă continuarea sprijinului pentru integrarea europeană a Chișinăului și pentru consolidarea instituțiilor democratice de peste Prut.

„Eforturile multidimensionale ale României pentru susţinerea Ucrainei sunt investiţii directe în propria noastră politică de apărare şi securitate. Apărarea democraţiei şi integrării Ucrainei în instituţiile occidentale este garanţia creşterii securităţii României”, se mai precizează în programul de guvernare propus.

Alte propuneri privind politica externă a României

Un capitol distinct este dedicat diasporei, unde sunt propuse măsuri pentru digitalizarea serviciilor consulare, eficientizarea procedurilor administrative, sprijinirea revenirii românilor în țară și o implicare mai puternică a comunităților românești din străinătate în economia națională.

Un alt aspect menționat este cel privind eficientizarea reprezentării, politicilor şi participării României în organismele, instituţiile şi formatele multilaterale.

„1. ONU, Consiliul Europei, OSCE, B9, I3S rămân cadre obligatorii de prezenţă, promovare de interese şi construcţie a imaginii României la nivel multilateral.

2. România implementează Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, printr-o diplomaţie climatică şi verde, integrând obiectivele acesteia în politicile publice interne şi prin participarea activă în conferinţele internaţionale COP.

3. Întărirea formatelor trilaterale, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina şi trilaterala România-Polonia-Turcia”, se mai arată în documentul consultat de MEDIAFAX.

Programul de guvernare propus mai prevede și dezvoltarea parteneriatelor strategice cu state, precum Regatul Unit, Coreea de Sud și Japonia, dar și evaluarea oportunității unor noi parteneriate cu India, state din zona Golfului, țări africane și state din America de Sud.