Conducerea de la București a reacționat cu relaxare la anunțul SUA privind retragerea unei părți a soldaților americani staționați în România, scrie cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Sub semnătura corespondentului său pentru Europa de Sud-Est de la Viena, Michael Martens, FAZ prezintă reacția autorităților de la București după anunțul SUA privind retragerea parțială a soldaților americani staționați în România.
Mesajul principal al articolului este că, deși SUA au decis să reducă prezența militară în România – în principal prin sistarea rotației unei brigăzi la baza aeriană Mihail Kogălniceanu – aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne dislocați în continuare în România, la Câmpia Turzii, Deveselu și Mihail Kogălniceanu.
Această prezență este considerată suficientă pentru a menține capacitatea de descurajare față de eventuale amenințări, în special din partea Rusiei.
Reacție calmă a responsabililor de la București
FAZ scrie că președintele Nicușor Dan a explicat că retragerea parțială înseamnă practic o revenire la numărul trupelor americane staționate în România înaintea invaziei ruse asupra Ucrainei în februarie 2022. Retragerea ar urma să fie compensată prin consolidarea dotărilor cu tehnică militară și prin întărirea prezenței soldaților europeni.
De asemenea, întregul proces ar fi coordonat îndeaproape cu partenerul american, potrivit șefului de stat român. FAZ îl citează pe Nicușor Dan: „Securitatea României și a flancului estic nu este afectată în niciun fel. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat.” În acest fel, infrastructura strategică a României ar rămâne perfect funcțională.
Explicații suplimentare sunt furnizate în articolul din FAZ prin citarea ministrului Apărării de la București, Ionuț Moșteanu. Acesta a confirmat că prezența americană la baza aeriană Mihail Kogălniceanu va fi redusă semnificativ, de la 2.000 la 1.000 de soldați, “SUA urmând să se concentreze mai atent asupra spațiului indo-pacific”.
Capacitățile de apărare strategică rămân complet funcționale
Totuși, capacitățile strategice, precum scutul anti-rachetă de la Deveselu, rămân neschimbate. FAZ notează că scutul care poate intercepta rachete balistice lansate din afara Europei este operat de 200 de soldați americani, care vor rămâne în România, potrivit autorităților de la București.
În plus, capacitatea de apărare a României va fi întărită prin dotări mai bune: „Am primit recent de la partenerii noștri americani un sistem modern de apărare antiaeriană, care va îmbunătăți protecția noastră împotriva vehiculelor aeriene fără pilot,” a declarat Moşteanu, citat de cotidianul german. Ministrul român al Apărării a lăudat de asemenea parteneriatul strategic cu SUA, care ar rămâne „solid, previzibil și de încredere.”
România, stat riveran la Marea Neagră, are a doua armată ca mărime după Polonia din flancul estic al NATO, remarcă FAZ, cu mai multe baze și puncte de susținere ale Alianței. Cea mai importantă este baza aeriană Mihail Kogălniceanu, care este extinsă cu investiții de 2,5 miliarde de euro într-una din cele mai mari baze NATO din Europa, cu o capacitate de a găzdui până la 10.000 de soldați.
Pentagonul confirmă varianta Bucureștiului
Reducerea trupelor din România a fost comentată în linii similare de Pentagon, observă FAZ. Nu ar fi vorba de o slăbire a angajamentului american, ci de un semn pozitiv referitor la sporirea capacităților de apărare europene.
Aliații SUA din NATO ar răspunde solicitării președintelui Trump de a prelua responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei.
Prezența militară a SUA în Europa ar rămâne puternică, iar America ar fi capabilă să folosească forțele și capacitățile sale “flexibil pentru a atinge obiectivele din regiune și pentru a sprijini prioritățile Statelor Unite, inclusiv angajamentul președintelui Trump față de apărarea aliaților NATO.”
