Cum apar grupurile de vigilenți anti-migranți
Aceste grupuri apar adesea când discursul despre migrație devine agresiv, iar membrii grupurilor au adesea un trecut infracțional, mai ales plin de fapte de violență domestică. Ei folosesc social media pentru a-și amplifica mesajul și a influența percepția publică asupra migrației. În Spania, mesajele rasiste pe social media au crescut cu 1500% înaintea tulburărilor provocate de grupurile de vigilenți, potrivit guvernului central.
Grupuri de vigilenți anti-migranți au apărut recent în mai multe țări europene, pretinzând că protejează cetățenii. Experții avertizează însă că aceste acțiuni alimentează temerile sociale și extrema dreaptă, fără a rezolva probleme reale. Potrivit articolului publicat de The Guardian, fenomenul a fost observat deja în Islanda, Polonia, Olanda, Irlanda de Nord și Spania.
În Reykjavík, un grup de bărbați îmbrăcați în cămăși negre purtând o cruce de fier au mărșăluit prin centrul orașului. La granița germano-poloneză și olandeză, vigilenți s-au adunat pentru a opri solicitanții de azil. În Belfast, grupuri au patrulat noaptea, cerând acte de identitate migranților și persoanelor de culoare.
Recomandări
Saga spitalelor regionale care văd lumina zilei în ritm de melc. SRU Craiova, singurul care a intrat în etapa a doua și unde a început betonarea
Un astfel de grup, format de obicei din doisprezece membri, caută bărbați cu pielea închisă la culoare și în Belfast și îi provoacă să prezinte documente de identitate și explicații pentru prezența lor în estul orașului. Răspunsurile nesatisfăcătoare provoacă amenințări. Unele interogatorii sunt filmate și încărcate pe rețelele de socializare, adesea cu o coloană sonoră de muzică rap sau rock, și întâmpinate cu laude de către urmăritori.
Așa arată o campanie de intimidare împotriva imigranților, refugiaților și persoanelor de culoare, care a alungat familiile din casele lor și i-a determinat pe mulți să ia în considerare părăsirea Irlandei de Nord.
„Este mai rău ca niciodată acum. Toată lumea este speriată”, a spus Mohammed Idris, în vârstă de 51 de ani, un refugiat sudanez care și-a pierdut magazinul în urma unei revolte anul trecut. „Nu știi exact ce se va întâmpla a doua zi. Nu cred că văd un viitor aici.”
Un alt comerciant, care și-a dat numele doar ca Mo, a spus că abuzurile rasiste au devenit normalizate. „Acum câteva zile, un tip a venit la mine și mi-a spus: «Întoarce-te dracului în țara ta». I-a insultat pe toți cei de pe stradă și a pălmuit un tip.”
Recomandări
20 de întrebări esențiale și răspunsuri de la experți despre negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina
Familiile din Africa – multe angajate în domeniul sănătății – au avut geamuri sparte și mașini arse în orașele din comitatul Antrim. În iunie, mulțimi de cetățeni au vizat casele persoanelor de etnie romă din Ballymena, forțând sute de persoane să fugă. Tineri din zona Donegall Pass din sudul Belfastului au aruncat cu sticle, cutii și baloane cu apă asupra membrilor minorităților etnice și a altor ținte.
Pagina lor de Facebook scria: „Părinți îngrijorați… lucrează împreună, patrulează străzile din Belfast, pentru siguranța și protecția copiilor noștri și a persoanelor vulnerabile.”
Este o afirmație orwelliană. Aproape jumătate dintre cei arestați pentru tulburare de ură rasială în Belfast vara trecută fuseseră anterior raportați poliției pentru violență domestică.
Anul trecut, cetățenii români erau la rândul lor vânați de anti-migranți, dar am uitat
Aflați la mijloc între protestele activiștilor de extremă-dreaptă și manifestațiile anti-rasism, unii români se tem să mai iasă seară pe stradă. „Este un cumul exagerat de pacienți, este foarte terifiant pentru toată lumea. Copii, până și adulți, tuturor le e frică să iasă pe stradă, sunt extrem de afectați psihic, fizic și emoțional.
Recomandări
De unde au avut românii bani de vacanță în Bulgaria în vara lui 2025: „Mi-a trimis Bolojan pe card. Suntem prieteni, stau pe telefon cu el!”
În zonele unde locuiesc prietenii mei sunt și foarte mulți români loviți, unde sunt eu nu, pentru că este o zonă în afara Londrei, sunt niște orăşele mai micuțe, agitația nu este mare, dar a început și aici să crească”, spune Simona Vasile, asistentă șefă la spitalul din Kent.
Unii angajatori le-au cerut salariaților să evite deplasările seara, după anumite ore. „Ne afectează pentru că ne creează o panică și o frică. Eu i-am spus soțului să nu mai vorbească la telefon în română, deși pe noi nu ne-ar ataca pentru că suntem de culoare albă, dar dacă vorbim altă limbă atunci este o problemă”, spune şi Ștefania Șchiop, româncă în Marea Britanie.
O altă româncă din Anglia, Alexandra Meşteru, spune că: „Noi, ca români, nu ne mai simțim protejați. Se poate lua oricine de tine pe stradă, eu oricum de foarte mult timp evit transportul public”.
În Polonia vigilenții atacă și migranții ucraineni
Un sociolog din Polonia avertizează împotriva „panicii migranților” și a „vigilenților” pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație în Polonia. Dezbaterea tot mai accentuată privind migrația ilegală în Polonia devine din ce în ce mai polarizată, sociologii avertizând împotriva panicii morale, a vigilantismului și a dezinformării.
Potrivit profesorului Krzysztof Podemski de la Universitatea Adam Mickiewicz din Poznań, deși migrația aduce atât oportunități, cât și provocări, amploarea acestor provocări este reprezentată greșit în dezbaterea publică.
„Migrația poate însemna atât oportunități, cât și provocări. Cu toate acestea, amploarea acestor provocări cu care ne confruntăm în Polonia este destul de exagerată”, a declarat Podemski pentru Agenția Poloneză de Presă (PAP).
Comentariile sale vin pe fondul unui val de proteste anti-imigrație în toată Polonia. Demonstrațiile de la mijlocul lunii iulie au atras mii de oameni, iar un alt marș de masă este planificat pentru 11 octombrie de către partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS), care a făcut apel la „toate forțele patriotice” să se alăture.
Migrația, în special migrația ilegală, a reapărut ca o problemă politică centrală în Polonia, alimentând protestele și intensificând anxietatea publică. Această anxietate afectează acum nu numai sosiții recenți, ci și rezidenții de lungă durată de origine străină, inclusiv cetățenii polonezi.
Potrivit lui Podemski, migranții reprezintă o parte relativ mică a populației – în jur de 6 până la 7% – iar temerile privind perturbări societale la scară largă nu sunt susținute de date.
„Cu toate acestea, pe de o parte, migranții îmbogățesc viața socială și culturală din Polonia în multe domenii, iar pe de altă parte – aceștia salvează adesea piața muncii. Contribuția ucrainenilor, cel mai mare grup de imigranți din Polonia, în industrii precum îngrijirea și industria hotelieră, este neprețuită”, a spus el.
Podemski avertizează că actorii politici de dreapta amplifică temerile comparând situația Poloniei cu cea din Europa de Vest.
„Totuși, forțele politice de dreapta din Polonia proiectează adesea situația pe care o cunoaștem din Europa de Vest, jucând cu temerile umane. În sociologie, se numește semănare de panică morală”, a spus el. „Ei prezintă Polonia ca pe o «insulă de securitate» și, în același timp, răspândesc mitul ciumei criminalității etnice, ceea ce nu este confirmat de statisticile Ministerului de Interne și Administrație.”
Conform datelor Ministerului, numărul infracțiunilor grave care implică suspecți străini este în scădere. În 2023, au existat 565 de crime cu 40 de suspecți străini; în 2024, 503 crime și 32 de suspecți străini; iar în 2025, până în prezent, 272 de crime și 13 suspecți străini.
În schimb, infracțiunile motivate de ură au înregistrat o ușoară creștere. Datele poliției arată că în 2024 au fost raportate 761 de infracțiuni cu motivație rasială, etnică sau religioasă, în timp ce în prima jumătate a anului 2025 au fost înregistrate 469 de astfel de infracțiuni.
Reprezentanții comunităților de romi și vietnamezi și-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la creșterea xenofobiei și au făcut apel la prim-ministrul Donald Tusk pentru o condamnare fermă a discriminării și rasismului.
Contextul apariției grupurilor de vigilenți din Europa
Aceste grupuri apar adesea când discursul despre migrație devine agresiv. În Spania, provincia Murcia a cunoscut zile de tulburări sociale după ce zeci de indivizi înarmați cu bastoane au ieșit pe străzi pentru a „vâna” persoane de origine străină.
În Polonia, „patrule cetățenești” auto-declarate s-au adunat la granița cu Germania, insistând că prezența lor e necesară pentru a preveni trecerea solicitanților de azil.
În Olanda, un grup similar a apărut la granița cu Germania în iunie. Purtând veste reflectorizante, ei au oprit vehicule noaptea, cerând acte de identitate.
Activiștii pentru drepturile omului și guvernele au descris aceste acțiuni ca fiind bazate pe frică și alimentate de dezinformare. În Spania, mesajele rasiste pe social media au crescut cu 1500% înaintea tulburărilor sociale, potrivit guvernului central.
Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului din Varșovia a legat acțiunile din Polonia de „o narațiune politică radicalizantă care prezintă migrația ca o amenințare, alimentând temerile sociale și neîncrederea în instituțiile statului”.
Profilul membrilor și motivațiile lor
Cercetările sugerează că mulți membri ai acestor grupuri au un trecut infracțional. Un studiu din Norvegia din 2016 a arătat că mulți aveau condamnări pentru violență domestică, trafic de droguri sau furturi.
„Este o modalitate de a-și îmbunătăți statutul în comunitate”, explică profesorul Bjørgo. „E o demonstrație de masculinitate și de protecție a femeilor.”
În Islanda, președintele sindicatului național al poliției, Fjölnir Seæmundsson, a declarat că vigilenții au amenințat persoane care i-au criticat, inclusiv femei cărora li s-a spus că trebuie „reduse la tăcere pentru totdeauna”. El a avertizat că ideea ca oamenii să-și facă singuri dreptate este îngrijorătoare: „Există numeroase exemple care sugerează că acest lucru se termină mereu prost.”
Impactul asupra percepției publice, extrema dreaptă câștigă
Deși numărul lor e mic, aceste grupuri au o prezență disproporționată în social media și mass-media tradiționale, putând influența percepția asupra migrației.
Dr. Matthijs Gardenier, sociolog la Universitatea Paul-Valéry din Montpellier, a studiat vigilenții anti-migranți din Calais și Dover. El a observat că „imaginile postate online au fost văzute de milioane de ori. Apoi tabloidele și alte media au început să le acorde atenție.”
Această atenție s-a transformat rapid în influență. „Foloseau patrulele și măsurile de securitate pentru a prezenta refugiații – care au fugit din războaie, care nu au nimic, care așteaptă să treacă granița – nu ca persoane care intră în sfera preocupărilor umanitare, ci în sfera preocupărilor de securitate. Și asta poate avea o mare influență asupra opiniei publice”, explică Gardenier.
În acest fel, vigilenții au devenit parte a unui ecosistem mai larg, ajutând la construirea argumentelor celor care insistă că migrația trebuie abordată doar prin ziduri și garduri la frontiere.
Într-un final, pe măsură ce grupurile mărșăluiesc pe străzile din toată Europa, creând conținut media, extrema dreaptă are cel mai mult de câștigat, consideră Gardenier. „Patrulele lor, activitățile lor, tot ce fac, produc imagini spectaculoase, un spectacol vizual pentru social media”, spune el. „Apoi acest cadru joacă un rol în modelarea opiniilor publice și în împingerea oamenilor să voteze pentru extrema dreaptă.”
Experții avertizează că, deși vigilenții pretind că protejează cetățenii, acțiunile lor alimentează de fapt temerile și pot duce la escaladarea tensiunilor sociale. Autoritățile și societatea civilă trebuie să abordeze cauzele profunde ale acestui fenomen și să promoveze dialogul și incluziunea, în loc să permită proliferarea unor astfel de grupuri care pot avea efecte negative pe termen lung.
Între timp, în România ne prefacem că nu vedem ce înseamnă un protest al urii
Partidul Noua Dreaptă a anunțat organizarea unui protest în fața Primăriei Municipiului București împotriva unui proiect de hotărâre privind Strategia de Incluziune a Migranților în Capitală, exact după ce un livrator străin a fost atacat pe stradă.
Partidul a făcut afirmații false, susținând că „în București vor fi aduși imigranți cu statut incert, provenind din populații noneuropene, de rasă exclusiv nonalbă”. Cu toate astea, Primăria tocmai a autorizat o manifestație a Noii Drepte, una care instigă clar la ură împotriva străinilor.
Protestul va avea loc în 2 septembrie, potrivit site-ului partidului Noua Dreaptă. Pe același site se vorbește despre „anunțata intenție a Primăriei de a inunda orașul nostru iubit, în prezent unul dintre cele mai sigure și liniștite metropole din Europa, cu imigranți de origine afro-asiatică! Atenție, dragi bucureșteni, acum nu mai e vorba de bicicliștii Glovo sau alți muncitori din Pakistan, India, Nepal, Sri-Lanka, care oricum, din punct de vedere al Constituției României, se află în mod ILEGAL pe teritoriul țării, ci este vorba ca în București să fie aduși, împotriva voinței sau fără acordul populației, imigranți cu statut incert, dar în mod sigur provenind din populații noneuropene, de rasă exclusiv nonalbă!”
Într-un drept la replică trimis ieri pentru Libertatea, Primăria Capitalei spune că a autorizat protestul pentru că vrea să garanteze „respectarea cadrului legal care garantează dreptul constituțional la liberă exprimare și la întrunire”.
În realitate, Noua Dreaptă le cere bucureștenilor să refuze populația nonalbă. Îndemnul postat de partid pe rețelele de socializare folosește formulări peiorative și stigmatizante, instigă la discriminare pe criterii etnice și rasiale; cheamă la mobilizare împotriva unui grup de persoane definite prin origine sau rasă; creează un climat de ostilitate și teamă față de străini, toate acestea fiind sancționate de art. 369 Cod Penal.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
