Într-o
Românie deja codașă în privința educației superioare, cu cei
mai puțini absolvenți de facultate din UE, măsurile de austeritate lovesc din
nou în studenți. Tăierile masive ale burselor, anunțate recent,
nu par a fi doar o măsură bugetară, ci mai degrabă o strategie
sistemică de descurajare a învățământului superior.
Mai puține burse, mai puțini absolvenți de studii superioare FOTO Arhivă
Profesorul
Mihai Maci formulează dur și limpede: „Avem nevoie de mulți
oameni care să lucreze cu mâinile și de puțini care să lucreze
cu capul” Ce înseamnă această decizie, cine pierde și cine
câștigă – o analiză dureroasă despre sacrificiul educației pe
altarul austerității.
Reforma
burselor: o „optimizare” cu efecte devastatoare
România
se confruntă cu una dintre cele mai drastice restructurări ale
sistemului de burse studențești din ultimele decenii. Ca
parte a aplicării Legii 141/2025
(„Legea Bolojan”), ministerul
Educației a aprobat o reducere cu 40% a fondului total de burse,
odată cu modificări severe privind criteriile de acordare.
Printre
cele mai dure măsuri se numără: eliminarea
completă a burselor de excelență, scăderea burselor
pentru viitorii profesori cu 1.500 lei, excluderea
studenților cu taxă de la orice tip de bursă,
acordarea burselor doar pe durata activităților didactice,
nu și în vacanțe.
Modificările
sunt de natură să afecteze nu doar parcursul academic al tinerilor,
ci și întregul concept de acces echitabil la învățământul
superior. Profesorul
Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații
Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea
este de părere că puteau fi găsite alte soluții.
„A
fost marea discuție cu privire la faptul că, în ultimii doi ani,
bursele au explodat. Aici erau mai multe modalități de a acționa:
prima, era aceea de a vedea care sunt acele burse care au explodat –
bursele sociale? Bursele de merit, după știința mea, s-au păstrat
în niște limite decente. Bursele sociale puteau fi redefinite,
acordate pe baza unor criterii clare, transformate în vouchere care
să le permită studenților să își cumpere cărți, să meargă
la conferințe, lucruri de genul acesta”,
susține el.
„Vor
fi tot mai puțini pregătiți”– Mihai Maci explică efectele în
cascadă
Maci
este de părere că
actualele
măsuri sunt simptomul unei direcții periculoase, intenționate și
profund regresive.
„Ce
pot eu să vă spun, din experiența pe care o am cu studenții este
faptul că majoritatea dintre ei sunt în situația în care,
inevitabil, lipsiți fiind și de acest mic subsidiu, vor fi nevoiți
să lucreze. În condițiile în care studentul lucrează,
capacitatea lui de a se pregăti pentru cursuri și, mai ales, pentru
seminarii mi se pare că va scădea dramatic.
Dincolo de faptul
că, probabil, unii dintre ei nu o să-și mai permită să urmeze
facultatea. Lucrul cel mai trist, din punctul meu de vedere, va fi
acesta. Vor fi tot mai puțini pregătiți”,
declară el pentru Adevărul.
Problema
este chiar mai adâncă de atât, iar studenții, prinși într-un
cerc vicios: odată
cu angajarea, riscă să depășească plafonul de venit care le
permite să beneficieze de bursă, pierzând astfel un sprijin
esențial pe termen lung.
„Studenţii
se confruntă cu probleme similare de subzistenţă şi în
săptămânile de vacanţă, bursele reprezentând un sprijin
constant şi necesar pentru aceştia. Faptul că studenţii nu vor
mai beneficia de burse în aceste perioade îi poate determina să se
angajeze temporar pentru a-şi acoperi cheltuielile, iar veniturile
suplimentare pe care sunt nevoiţi să le aibă ar putea ulterior să
le pericliteze şansele de a beneficia de burse sociale în anul
universitar următor, din cauza posibilităţii înregistrării unor
venituri peste plafonul de acordare a burselor”,
subliniază Alianţa
Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR),
într-un comunicat.
Eurostat:
România, pe ultimul loc în UE la absolvenți de
studii superioare
Declarațiile
lui Mihai Maci capătă greutate și mai mare în contextul datelor
europene. Potrivit Eurostat, România se află pe ultimul loc în
Uniunea Europeană la procentul absolvenților de învățământ
superior, în rândul tinerilor.
Doar
23% dintre românii cu vârsta între 25 și 34 de ani au o diplomă
universitară.
Media europeană e de 42%, iar 13 state membre au
depășit deja ținta de 45% fixată pentru anul
2030.
În Irlanda,
procentul ajunge la 63%, în Cipru – 62%, în Franța – 52%, iar
în Polonia – 46%.
În acest context, măsurile recente
ale Guvernului român riscă nu doar să mențină, ci să adâncească
acest decalaj.
„E
un lucru trist. Ne comportăm ca și cum studiile nu ar mai conta
deloc. Trăim într-o lume în care, toate măsurile astea ne lasă
să înțelegem că noi am interiorizat ideea că din punct de vedere
intelectual, al cercetării, al performanței culturale noi nu avem
nimic de așteptat. Astea sunt lucruri care țin de un anumit
verbiaj, care folosesc în statistici, dar care nu au nicio
consistență reală și atunci e mai bine să nu ne ocupăm de ele
deloc. Ca atare, le putem sacrifica paușal”,
afirmă
lectorul universitar, Mihai Maci.
Scenariul
dur: o elită minusculă, o masă de muncitori
Studiile
universitare ar urma să devină un lux, pentru cei care și-l
permit,
în timp ce statul
pare
să se retragă din misiunea de a susține formarea academică a
tinerilor.
„Ideea
este că, dacă vrei să faci studii, le faci pe banii lu’ mama şi
tata. Şi gata!
Dacă nu cumva, are în spate o altă idee şi
anume de a-i transforma pe tineri în muncitori. Pentru că nu avem
nevoie de oameni cu diplomă – sunt, şi aşa, prea mulţi pentru
posibilitățile țării”,
punctează expertul în educație.
Declarațiile
lui Mihai Maci ating o realitate ignorată: România produce mai
mulți absolvenți pentru sectorul public (Drept, Economie,
Psihologie) și aproape niciunul pentru industrie și agricultură –
două sectoare lăsate în paragină.
„Trebuie să
înțelegem că și treaba aceasta are rațiunea ei. Faptul că noi
am dematelat marile industrii, le-am pus la
pământ, pentru că nu ne-am priceput, nu am știut să găsim piețe
de desfacere. La noi, agricultura e fie de export, fie de
subzistență. Toate aceste lucruri nu permit existența unui mediu
de cercetare pentru industrie și pentru agricultură. Nu avem
posibilitatea de a forma specialiști. Ceea ce facem noi în țară
este la un nivel destul de primitiv, care nu presupune personal
specializat. La
noi, personal specializat este în domeniile Drept, Economie,
Asistență Socială, mai nou, Psihologie. Niște chestii care,
aproape inevitabil, se conectează cu statul. În condițiile în
care noi spunem că vrem să scăpăm de personalul de stat, de
oamenii aceștia vrem să scăpăm. E o rațiune, chiar dacă extrem
de brutală”, a continuat specialistul.
Absolvenți
de facultate, în procent de 2%
O
previziune sumbră de viitor ar fi ca România să ajungă să aibă
chiar cu de zece ori mai puțini absolvenți decât în prezent.
„Vaga
mea bănuială este aceea că, la nivel de planificare, se consideră
că România ar putea funcționa foarte bine cu o zecime din
absolvenții actuali.
Se
încearcă acest lucru cu mănuși. Ca să nu bruscheze lucrurile,
pentru că, evident, toată lumea ar sări: deculturalizarea țării,
abuz Guvernamental, dacă s-ar decreta așa ceva. Părerea mea e că
asta e ideea.
Avem
nevoie de mulți oameni care să lucreze cu mâinile și de puțini
care să lucreze cu capul”, susține Maci.
„Sacrificăm
mai mult decât câștigăm”
Odată
demontat, un sistem precum educația nu mai poate fi reconstruit la
costuri acceptabile – nici financiare, nici umane. Întrebarea este: Merită, oare,
sacrificiul unei generații doar pentru un echilibru bugetar de
moment?
„Din
punctul meu de vedere sunt niște măsuri care se fac extrem de
rapid, se fac păușal și, aproape fără să ne dăm seama, este că
noi sacrificăm mai mult decât câștigăm.
Se
va întâmpla și la nivelul învățământului superior, probabil
și la nivelul învățământului primar, în mediul rural, cam ceea
ce s-a întâmplat cu industria. Puși pe fapte mari, distrugem
lucrurile astea și după, când va trebui să le recreăm, ne va
costa de mii de ori mai scump decât de a
le întreține, la nivel de subzistență, la ora actuală. Evident,
atunci nu vom mai avea bani pentru a le recrea.
Înțeleg
că e o rațiune în spatele acestor lucruri, înțeleg că nu poate
fi afișată fățiș, dar pe de altă parte, mi se pare că măsurile
sunt bruște, păușale și meschine”,
subliniază Mihai Maci.
Studenții,
excluși și ignorați: „O măsură injustă și discriminatorie”
Alianţa
Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) și-a
exprimat „profunda dezamăgire și îngrijorare” față de
restrângerea accesului la burse.
„Această
practică a Ministerului Educaţiei şi Cercetării ignoră
principiile transparenţei şi implicării actorilor interesaţi în
luarea deciziilor, exprimând o lipsă de respect a instituţiei și
o sfidare a reglementărilor existente în acest sens.Dezamăgitor
este faptul că acest caz nu este unul singular, Ministerul Educaţiei
şi Cercetării practicând în ultimele luni acest mod de adoptare a
actelor normative”,
se precizează
în comunicatul
ANOSR.
Studenții
vorbesc,
totodată,
despre o abordare netransparentă, nicio consultare publică, lipsa
dezbaterilor reale și accentuarea discriminării.
Mai
mult, ANOSR consideră noile măsuri „injuste și discriminatorii”,
în special eliminarea burselor pentru studenții de la taxă, o
decizie care „accentuează inechitățile” și reduce șansele
celor fără resurse financiare de a-și continua studiile.
Direcția
inversă față de Europa
În
timp ce Europa își propune ca aproape jumătate din tinerii între
25 și 34 de ani să aibă studii superioare până în 2030, România
pare să-și asume exact opusul: un model educațional minimalist, în
care studiile
superioare sunt destinate doar celor
privilegiați.
Cât despre restul? „Nu e deloc
clar dacă noi intrăm în plutonul țărilor europene sau, de fapt,
suntem un fel de excepție. Noi avem prea mulți cu universități,
mai ales în mediul administrativ. În schimb, avem prea puțini în
industria efectivă, acolo unde se fac uși pentru mașini și nu
știu ce LED-uri pentru televizoare”, este concluzia lui Mihai Maci.
