Depolitizarea inspectoratelor şcolare: „Nu ne mai putem permite ca CV-ul profesional să rămână mai puțin relevant decât carnetul potrivit de partid”

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în dezbatere publică noile metodologii pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar. Acestea prevăd interdicția cumulării funcției cu una politică.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sediu Foto: Facebook

Potrivit proiectului, funcțiile de conducere din inspectoratele școlare devin incompatibile cu ocuparea unor poziții de președinte sau vicepreședinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, județean ori național, cu exercitarea mandatelor de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean ori al Consiliului General al Municipiului București, precum și cu deținerea unor funcții de conducere în organizațiile sindicale.

De-a lungul anilor, inspectoratele școlare au fost frecvent acuzate că au devenit instrumente de recompensare a clientelei politice, în timp ce sindicatele și-au consolidat, la rândul lor, un rol important în sistem. „Adevărul” a stat de vorbă cu Zeno Daniel Șustac, președintele „Asociației pentru Depolitizarea Educației” (APDE), despre efectele acestei măsuri.

„Nu vorbim despre depolitizare reală, ci despre o aparență. În urmă cu câteva luni APDE a solicitat instituțional regândirea arhitecturii educaționale existente prin eliminarea ISJ-urilor ca nivel administrativ intermediar, transferul atribuțiilor administrative către unitățile de învățământ și autoritățile locale, înființarea unei structuri naționale independente de evaluare și audit – separată de orice influență politică – precum și simplificarea radicală a fluxurilor decizionale și reducerea birocrației din sistem.

(..) În locul unei minime deschideri către dialog sau al unei analize instituționale serioase, ministerul a transmis, într-un limbaj de lemn dezarmant, exact cadrul legal de funcționare al ISJ-urilor”spune acesta.

Schimbarea inspectorilor generali după fiecare rotație la guvernare

Principalul semn al implicării politicului în funcționarea inspectoratelor școlare este schimbarea conducerii și a componenței acestor instituții după fiecare rundă de alegeri la nivel național.

„Cele mai frecvente abordări de acest tip – și implicit, cele mai multe vinovății – provin din zona PSD-PNL-UDMR: schimbarea inspectorilor generali după fiecare rotație la guvernare, numirea directorilor interimari pe criterii de apropiere politică, utilizarea inspectoratelor ca zone de recompensare pentru activiști politici etc.

În ceea ce privește sindicatele, mai mereu au existat suspiciuni că o parte dintre acestea ar fi marionete ale politicului. Acestea nu au luptat, în accepțiunea mea, pentru Educație, au urmărit mai mereu alte scopuri, nu obligatoriu „ortodoxe”. S-au remarcat prin blocarea sau amânarea unor reforme privind evaluarea profesorilor sau modificarea curriculumului, opoziția față de anumite forme de salarizare diferențiată, presiuni pentru menținerea unor reglementări privind mobilitatea personalului și influențarea deciziilor ministeriale în perioade electorale”spune Zeno Daniel Șustac.

Studenţii nu mai vor rectori sau decani implicaţi în politică Foto: Pixabay

Nici studenţii nu ar mai dori rectori sau decani ancoraţi în politică

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere Parlamentului să aducă în dezbaterea publică un proiect care să interzică ocuparea funcțiilor politice de către cei aflați laconducerea universităților. Reiterarea acestor deziderate vine după ce rectorul Universităţii Politehnică din Iaşi, senatorul PSD Dan Caşcaval, a fost implicat într-un scandal după ce a anunţat pe un grup intern înscrierea a 220 de studenţi în partid. Acesta a declarat ulterior că nu a făcut propagandă politică în universitate.

O asociație îi cere ministrului Educației desființarea inspectoratelor școlare. „Nu funcționează ca structuri de sprijin pentru școli, profesori și elevi”

„Inclusiv în dezbaterile purtate pe fondul proiectului de Lege a învățământului superior, în anul 2022, ANOSR a atras atenția asupra necesității introducerii unei incompatibilități între funcția de membru în Consiliul de Administrație al unei universități (Rector, Prorectori, Decani) și funcțiile de conducere într-un partid politic, de deputat sau senator, de membru al Guvernului sau Secretar de Stat”a transmis ANSOR într-un comunicat de presă.

Zeno Daniel Șustac consideră că, în astfel de cazuri, se impune demisia persoanei acuzate de propagandă politică, iar cazul de la Iași nu este unul singular:

„Politicul a acaparat aproape toate universitățile din țară și le-a transformat în extensii de partid. Indiferent de explicațiile oferite ulterior, simpla asociere dintre funcția de rector și asumarea recrutării unor studenți într-un partid politic afectează grav încrederea publică în instituția de învățământ superior. Educația nu poate fi o extensie de partid și nu poate desfășura activități de prozelitism politic! Universitatea nu poate fi confundată cu partidul, iar rectorul nu poate exercita simultan rolul de garant al autonomiei universitare și pe cel de actor politic implicat în extinderea unei formațiuni politice.

Instituțiile de învățământ superior trebuie să rămână spații ale libertății academice, nu terenuri de recrutare politică. Pentru protejarea prestigiului învățământului superior românesc și a principiului nepolitizării educației, am considerat că demisia reprezintă singurul gest de responsabilitate publică”.

„Modelul actual, generator de analfabetism funcțional, construit pe control politic”

Noua metodologie nu va putea fi aplicată prea curând, întrucât înființarea noilor structuri organizaționale este, deocamdată, prorogată până la începutul anului școlar 2027–2028. Totuși, un aspect pozitiv este că „noul profil al inspectorului pune un accent serios pe valorificarea competențelor manageriale și legislative”, spune Şustac:

Admiterea la liceu 2026. Broșurile întârzie, dar a început înscrierea pentru probele de aptitudini

„Este de notorietate în societatea românească și în lumea educațională internațională faptul că modelul actual, generator de analfabetism funcțional, abandon școlar și vulnerabilități de țară, este construit pe control politic generalizat, nicidecum pe competență, dedicare și profesionalism. În țările UE sunt valorizate competența în educație, parteneriatul educațional societate-stat și respectul pentru profesori. Oamenii dedicați și performanți din sistemul educațional sunt puși în umbră de ierarhii strâmbe în care conducerea ISJ-urilor este câștigată prin obediență și încredințată unor „favorabili”, nu câștigată prin performanță și seriozitate. Practica acordării fără merit a „puterii” ISJ-urilor vulnerabilizează de decenii construcția educațională și trebuie grabnic stopată; a fi om politic nu este – în sine – un merit.

Majoritatea celor numiți (n.r. la conducerea ISJ-urilor) sunt oameni politici, membri de partid cu funcții de conducere în filialele locale, chiar consilieri locali sau județeni. Niciunul nu a susținut concurs în ultimii ani, cel puțin, de când Ministerul Educației refuză să îl organizeze. Aceste practici, girate de peste trei decenii de la nivel ministerial, sunt o rușine pe obrazul învățământului național și ar trebui să înceteze de urgență. Nu ne mai putem permite ca CV-ul profesional din educație să rămână mai puțin relevant decât carnetul potrivit de partid. Nici în universitar, nici în preuniversitar”.