România trece la ora de iarnă: Impactul psihologic al schimbării

Introducere

România se pregătește să revină la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie. Această schimbare va aduce o oră în plus de somn, dar și o serie de efecte psihologice ce pot influența starea de bine a cetățenilor. Ora 4:00 va deveni astfel 3:00, iar duminica respectivă va avea 25 de ore. Mulți oameni se pot simți afectați de întuneric, iar experții ne sugerează cum să gestionăm mai bine această situație.

Schimbarea orei și reacțiile umane

Psihologul Bogdan Cotiga a discutat despre efectele schimbării orei, subliniind că reacțiile negative sunt adesea amplificate de autosugestie. „Trecem prin această schimbare anual, iar majoritatea oamenilor își fac griji legate de impactul pe care îl va avea”, explică Cotiga. Schimbarea orară nu ar trebui să fie o sursă de stres, având în vedere că pentru creierul uman un decalaj de o oră este aproape insignifiant.

Potrivit specialiștilor în psihologie, fricile și anxietățile legate de această schimbare pot determina o senzație de disconfort care nu își are, în realitate, temeiul. „Cel mai des efect resimțit este faptul că ne trezim puțin mai devreme sau mai târziu, dar după câteva zile creierul se ajustează automat”, adaugă Cotiga.

Impactul întunericului asupra psihicului

Cu toate că întoarcerea la ora standard poate susține o mai bună organizare a timpului, venirea iernii aduce cu sine și o scădere a iluminării naturale. Aceasta poate accentua stările de depresie și anxietate. Potrivit expertului, creșterea orelor de întuneric poate induce stări de deprimare, dezorientare, și poate exacerba problemele psihice deja existente.

„Funcționăm optim în timpul zilei și lăsați să fim expuși mai puțin timp la soare, putem experimenta o stare de disconfort psihic. Aceasta nu se datorează doar întunericului, ci și temperaturilor scăzute care ne afectează starea de spirit”, explică Cotiga.

Mediul înconjurător și sănătatea mentală

Psihologul atrage atenția asupra factorilor de mediu, subliniind că aceștia joacă un rol crucial în starea noastră psihică. „Regimul de temperatură, cantitatea de somn, și lumina naturală sunt la fel de importante ca traumatismele în influențarea psihicului”, afirmă el. O asocieză pe bună dreptate, lipsa de lumină solară având efecte similare cu cele ale trauma. Astfel, iernile cu vreme mohorâtă și cu puține zile însorite pot provoca scăderi semnificative în binele general.

Strategii de adaptare la sezonul rece

Dacă schimbarea sezonului aduce cu sine o stare generală de deprimare, Cotiga recomandă câteva strategii utile pe care le putem implementa. „Identificarea cauzelor pentru care ne simțim așa și combaterea lor conștient sunt pași esențiali”, spune el. Chiar dacă reacțiile emoționale pot apărea la un nivel subconștient, utilizarea conștiinței pentru a le analiza și a le contracara este crucială.

„Dacă mintea îmi spune să rămân în casă și să nu ies în lume, acțiunile opuse îmi vor îmbunătăți starea”, adaugă psihologul. Aceasta înseamnă că, în loc să ne lăsăm influențați de starea de apatie, trebuie să ne forțăm să ieșim, să interacționăm și să ne expunem la lumina naturală.

Concluzie

Pe măsură ce România se îndreaptă spre ora de iarnă, e esențial să ne îmbrățișăm schimbarea cu o mentalitate pozitivă. Ajutându-ne reciproc și conștientizând impactul psihologic al întunericului, putem transforma o perioadă destul de intimidație într-o oportunitate de creștere și îmbunătățire personală. Dincolo de simpla mutare a ceasului, este important să ne adaptăm și să ne găsim metodele proprii de a depăși acest sezon, făcând față provocărilor cu optimism și o atitudine proactivă.

https://cdn.adh.reperio.news/image-7/702ee5d0-ab4d-451a-988a-3adc12ec7682/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover