Apariția firelor albe este asociată de cele mai multe ori cu înaintarea în vârstă, însă un nou studiu sugerează că acest fenomen ar putea avea o explicație mult mai complexă. Cercetători de la University of Tokyo au identificat un mecanism biologic care indică faptul că pierderea pigmentului din păr poate reprezenta o reacție de apărare a organismului împotriva deteriorării ADN-ului.
Rezultatele cercetării, publicate în revista Nature Cell Biology, oferă o perspectivă nouă asupra procesului de încărunțire și asupra modului în care organismul încearcă să prevină apariția unor probleme mai grave, inclusiv dezvoltarea anumitor forme de cancer, scrie [–>sursa.
Ce au descoperit cercetătorii
În cadrul studiului, oamenii de știință au analizat comportamentul celulelor stem din foliculii piloși folosind modele experimentale pe șoareci. Ei au observat că atunci când ADN-ul acestor celule suferă deteriorări, acestea încetează să se mai regenereze și se transformă în celule diferențiate, ceea ce duce la pierderea pigmentului și la apariția părului gri.
Procesul, denumit de cercetători „diferențiere cuplată de senescență”, are rolul de a împiedica multiplicarea celulelor afectate. Prin oprirea diviziunii acestora, organismul reduce riscul apariției mutațiilor periculoase și al dezvoltării tumorilor.
Profesorul Emi Nishimura, unul dintre autorii studiului, explică faptul că aceeași categorie de celule stem poate avea evoluții complet diferite în funcție de tipul de stres biologic la care este supusă și de semnalele primite din mediul înconjurător.
Legătura dintre încărunțire și riscul de cancer
Potrivit cercetătorilor, încărunțirea și apariția melanomului pot reprezenta două rezultate diferite ale aceluiași mecanism celular activat de deteriorarea genetică.
În unele situații, celulele aleg să își oprească procesul de regenerare și să piardă capacitatea de a produce pigment, ceea ce duce la apariția firelor albe. În alte condiții, dacă aceste mecanisme de protecție sunt evitate, există riscul ca celulele afectate să continue să se multiplice necontrolat.
Studiul arată că anumite substanțe cancerigene pot modifica acest răspuns biologic, permițând celulelor să își păstreze capacitatea de regenerare. Deși acest lucru poate întârzia încărunțirea, el poate crește totodată riscul unor proliferări celulare anormale.
Firele albe ar putea indica funcționarea mecanismelor de apărare
Specialiștii subliniază că apariția părului gri nu trebuie privită exclusiv ca un semn al îmbătrânirii. În anumite situații, aceasta poate reflecta faptul că organismul răspunde corect la agresiunile asupra ADN-ului și activează mecanisme menite să prevină acumularea de celule defecte.
Totuși, autorii cercetării atrag atenția că rezultatele nu demonstrează că părul gri protejează direct împotriva cancerului.
„Descoperirile noastre nu înseamnă că încărunțirea previne cancerul, ci că reprezintă un răspuns adaptativ al organismului la deteriorarea ADN-ului”, au precizat cercetătorii.
Ce înseamnă această descoperire pentru viitor
Deși studiul a fost realizat pe animale, oamenii de știință consideră că rezultatele pot contribui la o mai bună înțelegere a proceselor de îmbătrânire și regenerare celulară la oameni.
În viitor, aceste informații ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii inovatoare în domeniul medicinei regenerative și al prevenirii cancerului, oferind indicii valoroase despre modul în care organismul gestionează deteriorările genetice și își activează sistemele naturale de protecție.
/storage/media/5/2026/02/femeie-in-varsta_d2263a2dcd.webp
