Geografie politică echilibrată în timpul guvernării Boc
De-a lungul guvernărilor din perioada postdecembristă, funcțiile de la vârful puterii au fost împărțite mai mult sau mai puțin echilibrat, din punct de vedere geografic. De multe ori, s-a pus accentul mai ales pe politicienii din Capitală, care și-au adus alături susținători tot din județele din proximitate.
În perioada în care Emil Boc (originar din județul Cluj) a fost prim-ministru, de exemplu, șef al Senatului era Vasile Blaga, originar tot dintr-un județ vestic, Bihor. În schimb, la șefia Camerei Deputaților s-a aflat Roberta Anastase, reprezentă a județului Prahova.
Și la șefia partidelor situația era echilibrată. Emil Boc, liderul PDL, născut în Răchițele (județul Cluj), cei doi șefi PSD din perioada 2009-2012 – Mircea Geoană și Victor Ponta erau bucureșteni, dar legați electoral de Dolj, respectiv Gorj, în timp ce la cârma PNL se afla Crin Antonescu, originar din Tulcea, dar deja cu mulți ani de activitate profesională în București.
Premieră în sistemul politic post ’89
Însă în prezent, este pentru prima dată când are loc o concentrare a puterii la liderii din Transilvania extinsă (adică regiunea care înglobează și Banatul și Crișana). În fruntea Guvernului este Ilie Bolojan, fost lider local aflat la cârma Oradei între 2008 și 2020, iar care în 2020 a trecut la conducerea CJ Bihor, pentru a-și recâștiga funcția pe 9 iunie 2024. Din decembrie anul trecut a lăsat Bihorul pentru Capitală, unde după jumătate de an, a fost numit premier.
Recomandări
Ioan Clămparu îi cere 200.000 de lei unui doctor care i-a întrerupt tratamentul medical. Boală gravă dezvoltată în penitenciar de liderul interlop
La șefia Senatului este clujeanul Mircea Abrudean, fost secretar general al Guvernului, în perioada în care la cârma Executivului era Marcel Ciolacu. Susținut inițial intens de organizațiile PNL din Ardeal pentru funcția de secretar general, acum Abrudean a devenit prototipul politicianului de partid care nu iese din cuvântul șefului.
La celălalt for din legislativ, președinte este Sorin Grindeanu (PSD), născut în Caransebeș (județul Caraș-Severin), dar reprezentant al județului Timiș în Parlamentul României. Grindeanu a fost și șef al CJ Timiș înainte de a conduce Guvernul României timp de șase luni (ianuarie-iunie 2017).
Tot o funcție importantă, mai ales din punct de vedere al influenței politice, nu la nivel de instituție, este cea a lui Alfred Simonis, care nu e doar șef al CJ Timiș, ci și președinte al Uniunii Consiliilor Județene din România. La nivelul forului menționat exista până recent o cutumă – șefia să-i revină unui președinte aflat cel puțin la al doilea mandat. Simonis „a intrat în pâine” la CJ Timiș abia în noiembrie 2024.
„Direcția vest” și la partide
În prezent și conducerile partidelor care asigură guvernarea sunt doar oameni din Ardeal, Banat sau Crișana. Cel mai mare partid din România, PSD, îl are ca președinte interimar pe Sorin Grindeanu. Al doilea partid al guvernării, PNL, îl are șef, în urma congresului din iulie 2024, pe Ilie Bolojan.
Și la nivelul USR, după pasul în spate al Elenei Lasconi, la cârma formațiunii a venit Dominic Fritz, primar al Timișoarei. Nu în ultimul rând, la șefia UDMR se află longevivul președinte Kelemen Hunor, deputat de Harghita.
Noul președinte al României, Nicușor Dan, este, potrivit Constituției, mediatorul între celelalte puteri și forțe politice. Dan are la activ două mandate de primar general al Bucureștiului câștigate, dintre care unul dus până la capăt. La al doilea a renunțat când a fost ales șef al statului. La rândul său, Nicușor Dan este născut și a făcut primele clase de școală în Făgăraș, oraș din vestul județului Brașov.
Fotografii: Hepta, Facebook, Shutterstock
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
