Plângerea prealabilă este depusă împotriva refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanțelor de a asigura și pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, conform anexelor la prezenta, se arată în documentul transmis de ÎCCJ.
Instituția condusă de Lia Savonea solicită „punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante; emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate, necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;comunicarea unui răspuns expres, motivat în fapt și în drept, în termenul legal”.
Curtea Supremă susține că acest refuz rezultă, în concret, din:
- neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026;
- diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție;
- neasigurarea fondurilor necesare, deși obligația de plată este certă, lichidă și exigibilă;
- nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.
ÎCCJ susține în document că „prin refuzul de a asigura resursele bugetare necesare executării hotărârilor judecătoreşti, autoritatea executivă ajunge, în fapt, să paralizeze efectele unor hotărâri definitive, ceea ce este incompatibil cu principiul separației puterilor în stat”.
Câte miliarde trebuie să primească magistrații de la stat
Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General au hotărât majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu efect retroactiv. Cele două instituții au explicat că aceste creșteri salariale urmează hotărârilor judecătorești pronunțate anterior și au scopul de a asigura uniformizarea regulilor de salarizare.
Statul român are de plătit datorii de aproximativ 10,6 miliarde de lei pentru magistrații din România, rezultate din drepturile salariale câștigate în instanță. Suma uriașă este confirmată într-un raport al Curții de Conturi.
Unde s-au dus banii tăiați de la ÎCCJ
În total, de la ÎCCJ, pentru pachetul de solidaritate al PSD și pentru ajutor epentru primării, orașe și sectoare, au fost tăiați 1,57 mld. lei. Totodată au fost tăiați de la Ministerul Public încă 587 milioane. În total peste 2 miliarde lei.
Doar că pentru pachetul social al PSD nevoia bugetară este de 1,1 miliarde lei. Astfel s-a ajuns la încă o sumă rămasă de aproximativ 1 miliard lei. Această diferență de bani rămasă va merge către bugete locale ale primăriilor din țară.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
