Statele Unite au insistat că măsura nu reprezintă o retragere din Europa și nici un semnal de slăbire a angajamentului față de NATO și Articolul 5.
„Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici un semnal de diminuare a angajamentului față de NATO și Articolul 5”, a transmis Comandamentul Statelor Unite pentru Europa și Africa.
„Această ajustare a posturii de forțe nu va schimba mediul de securitate din Europa”, a precizat Comandamentul.
O brigadă de luptă de infanterie și o divizie aeropurtată de la Baza Mihail Kogălniceanu vor fi repatriate la baza din Kentucky fără înlocuire.
Deși numărul exact al militarilor retrași nu a fost precizat, o brigadă poate ajunge la 5.000 de soldați. Pentagonul menționează că în Europa sunt dislocați în prezent aproape 85.000 de militari americani, un număr care a variat între 75.000 și 105.000 de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Critici dure din partea republicanilor
Într-o ieșire publică neobișnuită, cei mai importanți doi parlamentari republicani care supraveghează Pentagonul – senatorul Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate din Senat, și reprezentantul Mike Rogers, președintele omologului din Camera Reprezentanților – au condamnat decizia administrației Trump.
„Decizia este necoordonată și contrazice direct strategia președintelui”, au afirmat cei doi.
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada rotațională americană în România”, a spus parlamentarii republicani, care au adăugat că măsura trimite un semnal greșit Rusiei și că a fost luată fără consultarea Congresului.
Ministerul Apărării din România a confirmat miercuri „redimensionarea” prezenței americane, afectând o brigadă cu elemente în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că 900-1.000 de militari americani vor rămâne în țară pentru a „descuraja orice amenințare”.
În prezent, în România sunt dislocați aproximativ 1.700 de soldați americani, conform cifrelor oficiale.
Capacitățile strategice rămân neschimbate: sistemul antirachetă de la Deveselu este complet operațional, baza Câmpia Turzii rămâne un punct cheie pentru operațiuni aeriene, iar baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată.
„Un grup de luptă aeriană va rămâne la Kogălniceanu, ca înainte de conflictul din Ucraina”, a adăugat Moșteanu.
Un oficial NATO a confirmat că Alianța a fost informată în avans, descriind măsura ca fiind „nimic neobișnuit”.
„Chiar și cu această ajustare, postura de forțe a SUA în Europa rămâne mai mare decât în ultimii ani, cu mult mai multe trupe decât înainte de 2022”, a declarat oficialul. „Angajamentul Washingtonului față de NATO rămâne clar”.
Germania și Polonia, neafectate
Autoritățile din Germania, țară care găzduiește cel mai mare contingent american din Europa, a transmis că nu este afectată de retragerea de trupe americane.
De asemenea, ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a confirmat că nu a primit nicio informație privind reducerea contingentului din Polonia. Trump declarase în septembrie că SUA ar putea chiar crește prezența militară în Polonia.
Măsura de retragerea a unor trupe americane din Europa vine după ce administrația Trump a transmis anterior aliaților europeni că trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru securitatea proprie.
Autoritățile de la Washington au spus că prioritare pentru SUA au devenit protejarea propriilor granițe și regiunea Indo-Pacific.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
