Articol de George Nistor – Publicat marti, 07 octombrie 2025, 17:29 / Actualizat marti, 07 octombrie 2025 17:32
Walter Zenga (65 de ani) a dezvăluit, în presa italiană, suferința care încă îl marchează, deși s-a petrecut în urmă cu mulți ani. Antrenorul italian a rememorat pierderea tatălui, cu care a avut o relație rece, și încercarea de a-l vedea pentru ultima dată.
Se întâmpla în decembrie 2004, pe când o antrena pe Steaua în Cupa UEFA, actuala Europa League. Italianul și-a dat seama ulterior că tatăl său i-a fost mereu alături, chiar dacă nu a arătat-o niciodată de-a lungul vieții.
Walter Zenga și relația dureroasă cu tatăl său
„Uomo Ragno”, cum l-a poreclit cotidianul La Gazzetta dello Sport pentru reflexele sale spectaculoase, a povestit efortul pe care l-a făcut pentru a-și lua rămas bun și cum, din doar câteva cuvinte rostite, după o viață în care nu s-au înțeles și au fost distanți unul cu celălalt, a înțeles că, de fapt, tatăl îl urmărise îndeaproape, se bucura de succesele lui și suferea la înfrângerile „roș-albaștrilor”.
„Rana deschisă cu tatăl meu, Alfonso, nu s-a închis niciodată. Nu am vorbit ani întregi, prea multe neînțelegeri, prea multă distanță. Am jucat la Europene și la Mondiale, iar el nici măcar nu m-a sunat, apoi s-a îmbolnăvit. Eu eram la București și am fugit la Milano. A fost atunci, cu câteva zile înainte să moară, când mi-a spus pentru prima oară «te iubesc!». Atunci mi-am dat seama că, deși fusese absent fizic, a fost mereu prezent”, a mărturisit tehnicianul, potrivit publicației Fan Page.
În continuare, Walter Zenga a povestit cum a aflat vestea că tatăl se află pe patul de moarte:
Eram la Bilbao pentru meciul decisiv din grupele Cupei UEFA, am pierdut 1-0, dar ne-am calificat, așa că eram foarte fericit. Am intrat în vestiar și am primit un mesaj de la fratele meu: «Bravo… încearcă să ajungi cât mai repede, tata are minutele numărate.». Era miercuri seară, eram la Bilbao, iar duminică aveam ultimul meci de campionat, la București, cu Alba Iulia, înainte de pauza de iarnă din România, așa că a trebuit să mă întorc la București. Am făcut o rugăciune, sperând să-l mai găsesc în viață. După meciul cu Alba Iulia, pe care, apropo, l-am câștigat cu 3-0, dar am fost și eliminat, am luat un avion privat împreună cu soția mea și am plecat la Milano.
– Walter Zenga, fost antrenor Steaua
Zenga, în perioada petrecută la fosta Steaua București
Zenga a fost numit antrenor la Steaua în vara lui 2004, după perioada petrecută la FC Național. Sub comanda lui, „roș-albaștrii” au câștigat campionatul în 2005 și au ajuns în optimile Cupei UEFA. A fost demis în mai 2005, din cauza unor neînțelegeri cu Gigi Becali.
Tatăl lui Zenga știa totul despre performanțele fiului
Zenga a ajuns la timp pentru a-și lua rămas-bun și pentru a auzi câteva cuvinte care i-au schimbat complet percepția asupra relației cu tatăl său.
„Am ajuns la spital, m-am dus direct la el. Era la pat, cu masca de oxigen. Și-a dat masca jos, m-a privit și mi-a spus: «Hei, începi să fii bun! Ai eliminat Bilbao, te-ai calificat, un rezultat istoric, ești și primul în clasament, ai câștigat 3-0. Acum du-te, că sunt obosit. Ne vedem mâine». Apoi și-a pus masca la loc… și nu l-am mai văzut, pentru că dimineața a murit, adică în timpul nopții.
Atunci am înțeles că fusese mereu prezent. Nu pentru ce mi-a zis, ci pentru că am simțit că fusese mereu acolo, chiar dacă nu fizic. Se gândea la ziua meciului, la cum va fi, poate își spunea «sper să-i meargă bine». Asta m-a dărâmat. Părinții sunt mereu prezenți. O simt și eu acum, ca părinte. Atunci mi-am dat seama că, deși fusese absent fizic, a fost mereu prezent”, a mai completat fostul portar.
Zenga așteaptă să revină pe banca tehnică, după ultima sa experiență ca brand ambassador și club manager la Siracusa Calcio, încheiată în luna iulie. Fostul mare portar al lui Inter, Sampdoria și al naționalei Italiei, este în prezent analist TV la postul Sky Sport.
Walter Zenga a antrenat, de-a lungul carierei, la FC Național (2002-2004), Steaua București (2004-2005), Steaua Roșie Belgrad (2005-2006), Gaziantepspor (2006-2007), Al-Ain (2007), Dinamo București (2007), Catania (2008-2009), Palermo (2009), Al-Nassr (2010-2011), Al-Nasr Dubai (2011-2013), Al-Jazira (2013-2014), Sampdoria (2015), Al-Shaab (2016), Wolverhampton (2016), Crotone (2017-2018), Venezia (2019), Cagliari (2020) și Al-Nasr SC (Dubai, 2021-2022).
Ca jucător, a câștigat cu Inter Milano un scudetto (1988-1989), o Supercupă a Italiei (1989) și două Cupe UEFA (1990-1991, 1993-1994). În calitate de antrenor, a cucerit campionatul României cu Steaua (2004-2005), cel al Serbiei și Muntenegrului (2005-2006) cu Steaua Roșie Belgrad, respectiv o Cupă.
Cu naționala Italiei, pentru care are 58 de selecții, portarul a obținut locul 3 la Campionatul Mondial din 1990, și a fost vicecampion european de tineret în 1986.
