Oficialii Pentagonului spun că e vorba despre ajustări „marginale” și motivate de îmbunătățirea capacităților armatelor terestre europene, ceea ce face posibilă o recalibrare limitată a prezenței SUA, notează publicația ucraineană.
Documentele diplomatice americane mai arată că nivel efectivelor militare americane din Polonia și statele baltice rămân neschimbate, datorită cheltuielilor solide de apărare și cooperării strânse cu forțele americane.
Administrația SUA a transmis că angajamentul față de NATO este ferm, iar aliații au fost avertizați să anticipeze „probabilitatea” unor ajustări suplimentare anul viitor, odată cu expirarea dislocărilor actuale, făcute prim rotație.
Decizia de retragere a unor contingente semnificative de soldați americani din Europa de Est a stârnit un val de critici din partea unor parlamentari republicani și democrați.
Congressmanul Mike Turner (republican, Ohio), șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” pe rețelele sociale:
„În calitate de șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de relatările privind reducerea trupelor americane din România. Acțiunile agresive ale Rusiei împotriva țărilor de pe flancul estic, prin incursiuni intenționate în spațiul aerian, subliniază ambiția Rusiei dincolo de Ucraina.”
Turner a subliniat că sprijinirea aliaților de pe linia frontului este o chestiune de securitate națională a SUA.
La rândul ei, senatoarea Jeanne Shaheen (democrată, New Hampshire), membru senior al Comisiei pentru Relații Externe, a calificat măsura drept „o mișcare profund eronată”:
„Această decizie transmite exact semnalul greşit către Vladimir Putin, în timp ce acesta îşi continuă campania sângeroasă în Ucraina şi testează determinarea NATO prin provocări împotriva altor state de pe linia frontului. Retragerea trupelor americane din România subminează direct eforturile recente şi binevenite ale preşedintelui Trump de a intensifica presiunea asupra lui Putin pentru a veni la masa negocierilor”, a spus senatoarea democrată.
Shaheen a lăudat România ca „aliat model”, care găzduiește militari americani și alocă 5% din PIB apărării.
Ea a pus sub semnul întrebării coordonarea internă a deciziei, sugerând că secretarul apărării Pete Hegseth și subsecretarul Elbridge Colby ar fi acționat fără consultarea Casei Albe, Consiliului Național de Securitate, Departamentului de Stat sau Congresului.
„Preşedintele Trump trebuie să clarifice angajamentul nostru faţă de aliaţi precum România”, a avertizat senatoarea.
Analiza unui diplomat veteran
Daniel Fried, fost asistent al secretarului de stat și arhitect al politicii SUA în Europa de Est post-Război Rece, a declarat pentru Kyiv Post că retragerile de militari din Europa de Est reflectă mai degrabă un „compromis birocratic”, decât o strategie coerentă.
„Există o dezbatere în desfăşurare în interiorul administraţiei Trump privind dislocarea globală a forţelor. Reducerea trupelor este o greşeală – orice diminuare vizibilă a prezenţei americane în Europa transmite un semnal greşit către Putin. Sugerează că nu suntem pregătiţi să rezistăm acelei agresiuni”, spune expertul.
Totuși, Fried a notat că numărul militarilor retrași e mic și nu va afecta echilibrul militar:
„Numerele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar, dar semnalul este negativ”, a explicat expertul.
El a lăudat criticile venite atât de la republicani, cât și de la democrați în Congres și a observat că trupele din Polonia și statele baltice rămân intacte.
„Dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu o reducere majoră, nu este un lucru bun – dar nici nu e un dezastru”, a concluzionat Fried, menționând că presiunea Congresului și a aliaților poate schimba deciziile administrației de la Washington.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
