Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OECD) a publicat ediția 2025 a raportului „Educația
pe scurt”, care include date detaliate despre România. Documentul
arată că, deși rata de finalizare a studiilor universitare este
peste media statelor analizate,
țara noastră se confruntă cu provocări serioase: investiții
reduse în educație, absenteism școlar
și o rată ridicată a abandonului universitar.
Peste 20% dintre tinerii români nu sunt nici la muncă, nici la școală FOTO Arhivă
UPDATE Daniel David: Când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poţi totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD
În replică, ministrul Educației a declarat că, atunci când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poţi să implementezi cele mai bune practici OECD.
„Vedeţi suntem în situaţie de criză fiscal-bugetară, când eşti într-o criză fiscal-bugetară nu mai poţi totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD, dar este foarte important dacă eşti un ministru responsabil sau eşti un decident responsabil ca măsurile pe care le iei să se regăsească între reperele OECD sau reperele europene, dacă vrem să ne raportăm şi la un alt indicator, astfel încât ţara, odată ce este ancorată în aceste instituţii, să poată să comunice, să schimbe date, să schimbe idei, să schimbe practici cu alte ţări din aceste organizaţii”, a spus Daniel David.
Nivel de educație și absolvenți
România înregistrează progrese modeste în ceea ce privește
nivelul de educație al tinerilor adulți. Ponderea celor fără
studii medii superioare a scăzut de la 26% în 2019 la 24%
în 2024.
În schimb, țara noastră face parte dintre cele
șase state OECD și partenere în care proporția tinerilor cu
studii universitare a scăzut în aceeași perioadă, de la 26%
la 23%. Comparativ, media OECD arată că 42% dintre
adulți dețin o diplomă terțiară, în timp ce în
România doar 19%.
Nivelul de studii superioare garantează totuși perspective bune
de angajare: 92% dintre adulții cu studii superioare din
România sunt angajați, față de 87% în medie în OECD.
Angajare și venituri
Rata de ocupare a adulților cu studii superioare este ridicată,
dar avantajul salarial al acestora este mai mic decât media OECD.
În
România, cei cu studii superioare câștigă cu 41% mai mult
decât absolvenții de liceu, comparativ cu 54%
în medie în OECD.
În schimb, diferența salarială dintre cei fără
studii secundare și absolvenții de liceu (studii medii superioare) este de doar 9%,
mult sub media OECD de 17%, ceea ce sugerează o distribuție mai
egală a veniturilor, dar și randamente mai scăzute ale educației.
Tinerii NEET și participarea școlară
Raportul atrage atenția asupra tinerilor care nu sunt nici la
muncă, nici la școală sau în programe de formare (NEET).
În
România, 22% dintre tinerii de 18-24 de ani sunt
NEET, față de 14% media OECD. Ceea ce înseamnă că 1 din 5 tineri nici nu muncește, nici nu este la studii.
Riscul de șomaj sau
inactivitate este mai mare în rândul tinerilor de 25-34 de ani cu
studii medii inferioare: 18% sunt șomeri și 45%
nu sunt în forța de muncă.
Participarea școlară la vârste fragede este, de asemenea,
redusă: 16% dintre copiii de 6-14 ani și 32%
dintre adolescenții de 15-19 ani nu sunt înscriși la
școală, în comparație cu 2% și 16% media OECD.
Tendințe ale ratelor șomajului la 25-34 de ani în România, în funcție de nivelul de studii
Studiile universitare, finalizate sau abandonate
România se descurcă bine în ceea ce privește finalizarea
studiilor universitare.
62% dintre studenții care încep
programe de licență își obțin diploma,
peste media OECD de 43%.
După trei ani suplimentari, rata de
finalizare ajunge la 66%, ușor sub media OECD de
70%.
Cu toate acestea, 21% dintre studenți abandonează după
primul an, comparativ cu 13% în OECD, ceea ce indică o
problemă persistentă de retenție în învățământul terțiar.
Domenii de studiu și studenți străini
România se evidențiază printr-un interes crescut pentru
domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), care
reprezintă 31% dintre absolvenți, față de 23%
media OECD. Alte domenii populare sunt afaceri, administrație și
drept (29%) și arte, științe umaniste, științe
sociale și jurnalism (19%).
Mobilitatea internațională a studenților este în creștere:
proporția studenților străini a urcat de la 5,4% în 2018
la 6,7% în 2023. Taxele pentru studenții străini la nivel
de master sunt de 8.150 USD anual (~40.350 RON),
față de 2.098 USD (~10.380 RON) pentru studenții
români.
Cheltuielile pentru educație
România cheltuiește 6.069 USD per elev (≈30.040
RON) pentru învățământul primar până la postliceal
non-terțiar, mult sub media OECD de peste 13.000 USD. La nivel
terțiar, investiția este de 10.329 USD per student
(≈51.120 RON), comparativ cu 15.102 USD media OECD (≈74.800 RON).
Cheltuieli guvernamentale în funcție de nivelul studiilor
Ca procent din PIB, educația reprezintă 2,5%,
cel mai scăzut nivel din OECD, față de media de 4,7%. Ponderea
cheltuielilor pentru educație în bugetul public a scăzut ușor
între 2015 și 2022, de la 6,6% la 6,3%. La nivel
preprimar, cheltuielile guvernamentale au crescut cu 36,7%,
chiar dacă numărul copiilor înscriși a scăzut cu 2,9%.
Profesori și salarizare
Salariile cadrelor didactice din România sunt competitive la
nivel internațional: profesorii primari câștigă 14% mai
mult decât alți lucrători cu studii superioare, față de
-17% media OECD.
Ponderea posturilor vacante este redusă (1,9%),
iar doar 2% dintre profesori nu sunt calificați. În
plus, profesorii pot primi compensații pentru ore suplimentare,
mentorat, predarea în zone defavorizate sau cu elevi cu nevoi
speciale.
Salariile efective ale cadrelor didactice primare în raport cu ale lucrătorilor cu studii superioare
Ore de școală și vacanțe
Elevii din România primesc 6.000 de ore obligatorii
între primar și gimnaziu, cu 1.600 de ore mai puțin decât media
OECD. În primar, un elev are 540 de ore anual (față de 804 media
OECD), iar la gimnaziu 834 de ore (față de 909).
Vacanțele școlare sunt printre cele mai lungi din OECD: 16,6
săptămâni anual la primar, față de 13,5 săptămâni
media OECD.
