Țara noastră se află pe ultimul loc, din cele 27 de state, cu doar 43% dintre opțiuni în ceea ce privește capacitatea creșterii rolului UE pentru o mai bună protejare a cetățenilor în fața crizelor globale și riscurilor de securitate. Media UE este de 68% la această întrebare, extremele fiind România și Polonia cu 43%, iar la vârf Cipru (91%) și Irlanda (83%).
În timp ce nouă din zece cetățeni europeni (90%) doresc ca statele membre să fie mai unite, procentul înregistrat în România este de 73%, iar peste trei sferturi (77%) cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor globale actuale, însă doar 68% dintre români consideră acest lucru.
„Cetățenii UE doresc ca Europa să se concentreze pe securitate și economie. Ei privesc către UE pentru stabilitate și se așteaptă la o voce europeană puternică și unită în lumea incertă de astăzi. Prin urmare, prioritățile noastre și următorul buget pe termen lung al UE trebuie să permită Uniunii să facă față noilor realități geopolitice. Parlamentul a ascultat, iar acum trebuie să ne respectăm promisiunile, să investim în ceea ce contează și să livrăm rezultate pentru cetățenii noștri”, a precizat șefa Parlamentului European, Roberta Metsola.
Recomandări
Atacul Rusiei și marea lecție neînvățată a secolului XX
Tendința spre economie și bunăstare
Potrivit Eurobarometrului românii gândesc mai ales în termeni de bunăstare. Chestionați unde ar trebui UE să-și consolideze rolul în lume, cei mai mulți români, 34%, au precizat că pe zona de securitate alimentară ș agricultură, în timp ce la nivelul UE cei mai mulți, 37%, au indicat apărare și securitate
Cetățenii români participanți la sondaj consideră că prioritățile Parlamentul European ar trebui să fie: inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura și securitatea alimentară (29%), urmată de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%) și mai mult sprijin pentru sănătatea publică (28%).
Cetățenii europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să acorde prioritate următoarelor aspecte: inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (41%), apărarea și securitatea (34%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%). Ținerea sub control a inflației și a costului vieții a fost considerată o problemă esențială și în contextul alegerilor europene, așa cum reiese din sondajul Eurobarometru realizat după alegerile europene, iar situația economică este, în continuare, o preocupare majoră pentru mulți europeni.
Recomandări
VIDEO În stațiunea bulgărească Balcic, politicienii români au același preț: „Cel mai bine se vând ăștia doi și Nicușor”
Pentru a investi mai eficient în ceea ce contează, aproape opt din zece europeni sunt de părere că mai multe proiecte ar trebui să fie finanțate de UE, și nu de statele membre în mod individual (78%). 60% dintre respondenții din România consideră că mai multe proiecte ar trebui finanțate de UE mai degrabă decât de statele membre individual, țara noastră fiind pe ultimul loc, în timp ce pe penultimul este Cehia, cu 64%, iar la polul opus sunt Malta (92%) și Irlanda (90%).
Ușoară reticență față de respectarea statului de drept
85% dintre europeni, respectiv majoritatea respondenților din toate statele membre, sunt de acord că alocarea de fonduri statelor membre ar trebui să fie condiționată de respectarea de către acestea a statului de drept și a principiilor democratice.
Condiționarea fondurilor de respectarea statului de drept – Captură Eurobarometru
În cazul României procentul este de 61%, fiind din nou la capătul clasamentului, următoarea țară fiind Cehia (79%) și Estonia (80%), iar pe primul loc Suedia cu 96%.
Recomandări
Vladimir Putin „este cel mai rău criminal de război al timpurilor noastre”. Atac fără precedent al cancelarului german Merz
Rolul apartenenței la UE
Aproape trei din patru respondenți din întreaga UE (72%) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 31% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” și 18% că impactul este „negativ”.
Acțiunile UE au un impact asupra vieții de zi cu zi pentru 60% dintre cetățenii români. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 34% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” și 16% că impactul este „negativ”.
UE este văzută ca un loc al stabilității, iar 73% dintre europeni afirmă că țara lor a avut de câștigat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Principalele motive invocate de respondenți pentru a-și justifica răspunsul sunt contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (37%), cooperarea mai bună între statele membre (36%) și contribuția la creșterea economică (29%).
Un procent de 67% dintre români consideră că țara noastră a beneficiat din postura de membru al UE (cu 3% mai puțini față de precedentul Eurobarometru), principalele motive fiind că UE oferă românilor noi oportunități de muncă (39%), UE îmbunătățește nivelul de trai al românilor (26%) și UE contribuie la creșterea economică din țara noastră (24%).
Metodologie
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2025 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 5-29 mai 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele state membre (Danemarca, Malta, Țările de Jos, Finlanda și Suedia) au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). În total, au fost realizate 26 410 interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
