„Fac experimente pe noi”. Ce i-a scos în stradă pe profesorii veniți din toată țara la protestul din București

Mii de cadre didactice au protestat miercuri în București, nemulțumiți de prevederile noii legi a salarizării și de măsurile de austeritate care, spun ei, afectează sistemul de educație. Participanții s-au adunat în Piața Victoriei, apoi au pornit în marș spre Parlament, cerând Guvernului să respecte promisiunile făcute după greva generală din 2023 și să trateze educația ca o prioritate.

Mii de profesori au mărșăluit prin București pentru a-și susține revendicările. FOTO: Alex Negrici

Sindicatele din învățământ acuză reducerea unor drepturi salariale, creșterea normei didactice, majorarea numărului de elevi din clase și lipsa investițiilor în școli. Liderii sindicali susțin că actualul proiect al legii salarizării ignoră angajamentele asumate de autorități în urma negocierilor purtate în ultimii ani și avertizează că sistemul riscă să devină tot mai puțin atractiv pentru cadrele didactice.

Printre pancarte, vuvuzele și scandări, profesorii veniți din întreaga țară au vorbit despre motivele care i-au adus în stradă. Unii și-au exprimat nemulțumirea față de salarii și pierderea unor sporuri, alții au vorbit despre clasele tot mai aglomerate, volumul de muncă în creștere sau dificultățile cu care se confruntă școlile din mediul rural. „Adevărul” a stat de vorbă cu mai multe cadre didactice prezente la protest despre problemele pe care le văd în sistem și despre așteptările pe care le au de la guvernanți.

„Nu cred că se va rezolva nimic”

Venită din județul Teleorman, Ivan Daniela spune că profesorii au pierdut constant drepturi în ultimii ani și le cere guvernanților să acorde mai multă atenție educației. Ea reclamă, în special, diminuarea veniturilor și condițiile din școli, unde numărul elevilor din clase continuă să crească.

„Norma de hrană ni s-a luat. Ni s-a mărit norma didactică. La clasă avem peste 30 de elevi. Acum vor să ne ia și sporul de dirigenție, care este o muncă suplimentară. Nu știți câte hârtii se fac la dirigenție. Vor să ne ia sporul neuropsihic. Dar, în primul și în primul rând, supraaglomerarea claselor”, afirmă profesora.

În ciuda protestului, profesoara nu este optimistă că revendicările cadrelor didactice vor fi ascultate.

„Nu cred că se va rezolva nimic. Am încercat mereu, liderii noștri au fost la discuții, dar nu, nu cred că se va rezolva nimic”, spune ea.

În opinia sa, profesorii nu sunt suficient de uniți pentru a susține măsuri mai radicale, precum boicotarea examenelor naționale. Chiar dacă există nemulțumiri în sistem, mulți angajați se tem de consecințele pe care le-ar putea avea o grevă asupra propriilor venituri și a familiilor lor.

„Poate vom boicota, dar se vor găsi oameni care să se ducă și la supraveghere, și la corectat. Nu suntem uniți. Omul se gândește și la «aoleu, dacă intru în grevă, îmi scade și salariul cu noua lege». Unii au familie, au rate”, spune Daniela.

La final, Ivan Daniela revine la aceeași concluzie pesimistă cu care și-a început discursul.

„Eu nu cred că se va schimba ceva. Ei, dacă sunt porniți să facă ceva, până la urmă asta vor face. Noi am încercat mereu, și în 2023 – încercăm și noi ce putem”, adaugă ea.

„Am ajuns să fim bonele copiilor, plătite de stat”

Mariana Drumna, din Ilfov, spune că profesorii sunt afectați atât de creșterea numărului de copii din grupe și clase, cât și de pierderea unor drepturi salariale. Ea atrage atenția că sporurile vizate de noua lege a salarizării reprezintă un venit suplimentar, dar, pe deasupra, și o recunoaștere a muncii pe care cadrele didactice o depun în afara activităților de la clasă.

„Este foarte greu; foarte multe comisii din care cadrele didactice trebuie să facă parte, iar volumul mult de muncă duce la multe nemulțumiri”, explică educatoarea.

Educatoarea spune că, fără investiții și condiții mai bune, sistemul de învățământ va avea tot mai multe dificultăți în a atrage oameni bine pregătiți.

„Să aibă grijă și de profesori, pentru că fără învățământ, societatea noastră se va duce în jos. Dacă dânșii ne vor proști, înseamnă că pe asta fix mizează”, adaugă ea.

Mesajele afișate de participanți au vizat salarizarea și condițiile din educație. FOTO: Alex Negrici

Ea speră ca autoritățile să revină asupra prevederilor din noua lege a salarizării și spune că imaginea profesorilor în societate s-a degradat odată cu creșterea sarcinilor administrative și lipsa unei recompense pe măsură.

„Sperăm din tot sufletul ca dânșii să revină asupra noii legi a salarizării, să nu mai existe aceste discrepanțe și să fim la un nivel mult mai bun, și noi, ca trai, și în ochii tuturor. Pentru că noi, cadrele didactice, am ajuns să fim – cel puțin educatoarele – bonele copiilor, plătite de stat”, spuneMariana Drumna.

În opinia sa, salariile mici și volumul mare de muncă îi țin departe de școli pe mulți dintre cei care ar putea aduce un plus de calitate în sistem.

„Oamenii bine calificați nu vin pe salariul derizoriu din învățământ, ci merg mai departe. Dacă salariile și condițiile de muncă ar fi favorabile, doar să stai efectiv să lucrezi cu copii, fără să ai foarte multe activități de secretariat – tot ce e extra –, atunci, într-adevăr, vor veni oameni mult mai calificați și mai doritori să intre în sistemul de învățământ”, povestește ea.

Întrebată despre posibilitatea boicotării examenelor naționale, Mariana Drumna spune că multe cadre didactice din învățământul preșcolar au ales să participe la protest în timpul liber și consideră că sprijinul pentru examene nu ar trebui să vină tot din timpul lor liber.

„De la noi, din unitate, trebuia să fim vreo nouă fete care veneam la protest, dar ni s-a spus că prioritatea sunt copiii – ceea ce e adevărat – și că trebuie să venim la protest în timpul liber. Drept pentru care nici noi nu vom veni din timpul nostru liber pentru a sprijini examenele. Să le țină dânșii”, încheie educatoarea.

„Fac experimente pe noi”

Dan Năparu a venit la protest din Tulcea și spune că profesorii au ieșit în stradă din cauza noii grile de salarizare, a creșterii numărului de elevi din clase și a modificărilor privind plata orelor suplimentare. Dincolo de revendicările concrete, acesta vorbește și despre sentimentul că vocea profesorilor este ignorată, indiferent de amploarea protestelor.

„Fac experimente pe noi. Pe noi, pe banii noștri, pe munca noastră. Suntem profesori cu 30 de ani de vechime în învățământ și o să ajungem să nu ne putem susține familiile din cauza lor, fiindcă așa vor”, explică el.

Spre deosebire de alți participanți la manifestație, profesorul din Tulcea nu vede boicotarea examenelor naționale ca pe o soluție. El spune că această variantă a fost deja discutată în rândul cadrelor didactice și nu a întrunit susținerea majorității.

„Nu, nu de asta suntem aici. S-a făcut un referendum, colegii nu au fost de acord cu boicotarea acestor examene”, mai spune acesta.

Întrebat ce așteptări are de la protest, Dan Năparu spune că momentul politic actual reduce șansele unor negocieri reale cu autoritățile. În opinia sa, revendicările profesorilor vor putea fi discutate serios abia după formarea unui nou guvern.

Profesorii continuă boicotul: „De ce în Justiție protestul este legitim?”

„Speranțe slabe, că deocamdată nu știm cu cine să vorbim, că nu avem guvern. Cel mai bun lucru ar fi să se înțeleagă politicienii, să avem un guvern și după aceea putem să negociem. Aceste proteste erau stabilite de mult timp”, spuneDan Năparu.

„Guvernanții sunt datori educației încă din 2023”

Paul A., profesor din județul Hunedoara, privește protestul dintr-o perspectivă mai largă decât cea a salariilor. El spune că educația ar trebui tratată ca o prioritate reală, iar problemele din sistem se vor reflecta inevitabil în societatea de mâine. În opinia sa, măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani i-au afectat direct și pe elevi.

„E inadmisibil să promiți, prin lege, alocarea a 6% din PIB pentru educație și să aloci mai puțin de jumătate. Singurele măsuri de austeritate luate anul trecut au fost cele din educație. Și nu au lovit în profesori, în primul rând, au lovit în elevi. Cu mai mulți elevi la clasă, nu are nimeni nimic de câștigat; mai multe ore pentru profesori înseamnă profesori care nu mai au instrumente, în momentul de față, pentru a-i coordona pe elevi”, explică profesorul.

Profesorul consideră că noul proiect al legii salarizării ignoră angajamentele asumate după greva din 2023 și spune că promisiunile făcute atunci ar trebui respectate, indiferent de schimbările politice care au avut loc între timp.

„Grila de salarizare în educație este negociată din timpul grevei din 2023. Două partide politice și-au asumat-o, PSD și PNL. Nu contează că acum sunt alți conducători politici. O promisiune se respectă. Actuala lege nu avantajează pe nimeni”, spune dascălul.

Întrebat despre posibilitatea boicotării examenelor naționale, Paul A. spune că miza protestului nu este blocarea anului școlar, ci atragerea atenției asupra problemelor din educație.

„Nu e vorba neapărat de asta și nici de o amenințare. E vorba, dacă vreți, de sensul protestului, de a atrage atenția că în educație ceva nu funcționează. În momentul în care educația unei țări nu funcționează, guvernanții trebuie să-și pună multe întrebări. E vorba de viitor”, mai explică el.

Profesorii au ajuns în fața Parlamentului la finalul marșului de protest. FOTO: Alex Negrici

La fel ca mulți dintre colegii săi aflați în Piața Victoriei, nu este optimist în privința rezultatului protestului, mai ales în contextul negocierilor politice pentru formarea unui nou guvern. El crede că lipsa dialogului dintre decidenți și sistemul de educație este una dintre cauzele principale ale situației actuale.

„Încă o dată, nu e vorba de profesori neapărat, că a crescut norma, că ne-au tăiat salariile, că s-a redus plata cu ora. Se tot pomenește de performanță în educație. Nu va fi vorba, în asemenea condiții, de performanță”, a declarat acesta.

În schimb, profesorul respinge criticile aduse sindicatelor și susține că greva din 2023 și-a atins obiectivele asumate la acel moment.

„Greva a încetat, pentru că toate revendicările au fost atinse și pentru că scopul sindicatelor nu este de a da jos guvernul. Nu asta ne-am propus în 2023. Au fost niște revendicări, ele au fost atinse 100% – e cea mai reușită grevă din sistemul bugetar de după Revoluție”, încheie Paul A.

„Un popor educat înseamnă progres”

Doru Gliga, profesor din județul Suceava, spune că principala sa nemulțumire este legată de situația școlilor din mediul rural, unde atragerea și menținerea cadrelor didactice devine tot mai dificilă. El le cere guvernanților să acorde mai multă atenție educației și avertizează că investițiile insuficiente în sistem vor avea efecte pe termen lung asupra societății.

„În special să fie un pic mai atenți cu învățământul și cu educația din România. Pentru că un popor educat este civilizație, este progres”, spune profesorul Gliga.

Profesorul spune că unele dintre măsurile discutate în noua lege a salarizării ar afecta direct cadrele didactice care lucrează în zonele rurale. În plus, costurile de deplasare către școală ajung adesea să fie suportate chiar de profesori.

„Sporul de dirigenție, sporul de izolare… Noi suntem la o școală din mediul rural, unde nu sunt motivați profesorii să ajungă din cauza salarizării mici. Primăriile nu mai plătesc naveta. Cadrul didactic este nevoit să-și suporte naveta din buzunarul propriu”, adaugă el.

În privința posibilității boicotării examenelor naționale, Doru Gliga este rezervat și nu crede că o astfel de măsură ar avea susținere largă în rândul profesorilor.

„Mă îndoiesc. Mă îndoiesc”, recunoaște acesta.

Dacă revendicările nu vor fi ascultate nici după protestul de la București, profesorul spune că presiunea asupra autorităților va continua prin noi acțiuni sindicale și manifestații.

Sindicatele din Educație se pregătesc de un mega-protest. 20.000 de profesori sunt așteptați la București pe 17 iunie

„Probabil vom încerca să ieșim în stradă în continuare, vom picheta Consiliile Județene, Ministerul Educației, deci cam ăștia sunt pașii”, mai spune Doru Gliga.

„Boicotarea examenelor este singura armă pe care o avem”

Mihaela Sarov a venit la protest din județul Galați și spune că nemulțumirile profesorilor merg mult dincolo de noua lege a salarizării. În opinia sa, sistemul de învățământ este afectat de ani de subfinanțare, iar creșterea numărului de elevi din clase nu reprezintă o soluție.

„Știu că mulți vor spune «dar înainte cum se funcționa cu 40 de elevi la clase?». Ideea este că, după părerea mea, noi trebuie să evoluăm, nu să involuăm, nu să ne întoarcem la ce a fost. Asta a fost atunci, alta era situația, alte generații”, spune ea.

Profesoara spune că eliminarea unor sporuri ar afecta direct veniturile cadrelor didactice și consideră că una dintre cele mai dificile situații este cea a diriginților, care au numeroase responsabilități administrative pe lângă activitatea de la clasă.

„Nu mai avem spor neuropsihic, nu mai avem spor pentru dirigenție, nu mai există niciun spor, efectiv”, adaugă ea.

În același timp, spune că a decis să participe la protest și din cauza modului în care autoritățile justifică măsurile de austeritate.

„Nu știți câte are de făcut un diriginte. Pornind de la diverse situații de rezolvat în cadrul colectivului pe care îl coordonează, apoi o mulțime de situații, de statistici. Câteodată avem impresia că suntem statisticieni. Și, sincer, am zis că vin la miting pentru că m-a enervat ipocrizia guvernanților (…). Iar ei și-au mărit salariile cu 25%. Deci, a fost o palmă dată așa, pe față, fără nici cea mai mică jenă”, povestește profesoara.

La fel ca alți participanți la protest, Mihaela Sarov nu este optimistă în privința rezultatului imediat al manifestației, mai ales în contextul în care negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt încă în desfășurare.

„Nu prea am nicio speranță. Nu cred. Atâta timp cât nici guvernul nu este format. Este un simulacru de conducere la momentul acesta. Doar că trebuie să ne facem văzuți, să vadă că totuși existăm, că reacționăm și că nu ne lăsăm călcați în picioare”, recunoaște ea.

Spre deosebire de o parte dintre colegii săi, profesoara consideră că boicotarea examenelor naționale ar putea reprezenta o formă legitimă de presiune asupra autorităților.

„Boicotarea examenelor este singura armă pe care o avem noi, din păcate. Iar cei care au spus că nu cred în așa ceva – suntem toți părinți, unchi, mătuși, avem membri ai familii care dau examene, dar trebuie să fim conștienți că dacă nu facem acest pas, nu vom obține niciodată nimic”, încheie profesoara.