Impactul închiderii Strâmtorii Ormuz asupra economiei globale: Avertizările FMI

Şocul energetic și necesitatea de adaptare

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a subliniat, într-o recentă declarație, că efectele disfuncțiilor energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz continuă să aibă un impact profund asupra economiei mondiale. Georgieva a făcut aceste observații în cadrul unei întâlniri a miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20, desfășurată în Asheville, Carolina de Nord.

„Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare măsură închisă, ceea ce influențează negativ rezervele strategice de petrol și gaze. În plus, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (AI) crește cererea de resurse energetice pe fondul apropierii iernii în emisfera nordică”, a declarat Georgieva, atrăgând atenția asupra necesității de a găsi soluții pe termen lung.

Reziliența economiei globale

Cu toate că secvențele crizei energetice au generat temeri, Georgieva a notat că economia globală a reușit să facă față șocurilor inițiale mai bine decât anticipaseră specialiștii. Investițiile semnificative în tehnologia AI s-au dovedit a fi un motor important pentru susținerea activității economice, în special în Statele Unite și Coreea de Sud, unde aceste inovații au stimulat nu doar creșterea economică, ci și dezvoltarea proiectelor energetice necesare pentru a susține infrastructura digitală emergentă.

„Aceste progrese tehnologice au contribuit semnificativ la alimentarea economiilor națiunilor implicate în crearea și furnizarea de soluții AI”, a adăugat Georgieva. Totuși, ea a avertizat că evoluția economică globală este din ce în ce mai inegală, cu perspective de creștere care rămân volatile din cauza riscurilor externe.

Datoria publică și riscurile financiare

Un alt aspect important subliniat de Georgieva este creșterea alarmantă a datoriei publice globale, care se apropie de 100% din produsul intern brut (PIB). Aceasta este o preocupare majoră pentru stabilitatea financiară mondială, în special având în vedere că iminența unei crize poate compacta aceste cifre. „Datoria a urcat dramatic în perioade de criză, dar scade foarte lent sau chiar deloc odată ce perioada de șoc a trecut”, a afirmat ea.

Gestionează o astfel de datorie în creștere devine o provocare pentru multe guverne, care se confruntă, de asemenea, cu presiuni fiscale în contextul unei inflații în stagnare. Georgieva a menționat că este esențial ca guvernele să adopte politici fiscale responsabile, pentru a evita exacerbarea vulnerabilităților economice.

Apelul FMI pentru reforme și politici sustenabile

Pentru a contracara aceste amenințări și pentru a stabiliza economiile, FMI recomandă o serie de măsuri. Georgieva a subliniat importanța menținerii controlului asupra inflației ca prioritate principală pentru băncile centrale, în timp ce guvernele ar trebui să elaboreze planuri fiscale fezabile pe termen mediu.

În plus, FMI consideră că reformele care reduc birocrația și facilitarea investițiilor sunt cruciale pentru sustenabilitatea economică pe termen lung. „O creștere economică robustă nu doar că va ajuta la ameliorarea situației bugetare, dar va și permite statelor să îmbunătățească condițiile de trai ale cetățenilor”, a concluzionat Kristalina Georgieva.

Concluzie

Într-un climat economic global caracterizat de incertitudini și provocări, mesajele clar articulate de Kristalina Georgieva reiterează necesitatea urgentă de a aborda problemele structurale și de a prioritiza reformele economice. Într-o lume din ce în ce mai dependentă de resurse energetice și de tehnologie, adaptarea la noi realități devine crucială pentru securitatea și prosperitatea viitoare a economiilor naționale.

https://www.realitatea.net/storage/media/6/2020/10/fmi-image.jpg