România își reconfigurează politica energetică: Un nou program de guvernare pentru perioada 2026-2028

O viziune ambițioasă pentru un viitor sustenabil

Într-o lume în continuă schimbare, unde cererea de energie verde și sustenabilă devine tot mai stringentă, România se alătură tendințelor globale printr-un program de guvernare descoperit recent. Premierul desemnat, Luca Niculescu, a prezentat, joi seară, la Parlament, un plan cuprinzător pentru perioada 2026-2028, concentrat pe dezvoltarea infrastructurii energetice, creșterea capacităților de producție a energiei și reducerea dependenței de resursele externe.

5.800 MW noi de capacitate de producție până în 2027

Un aspect central al acestui program ambițios este crearea a peste 5.800 MW de capacități noi de producție. Dintre acestea, 3.600 MW vor fi generați din surse regenerabile, iar restul de 2.200 MW din centrale pe gaze naturale. Aceste proiecte includ unitățile de la Mintia și Iernut, componente esențiale în strategia energetică a României. De asemenea, guvernul se pregătește să publice periodic un raport despre stadiul implementării acestor proiecte, asigurând astfel transparență și responsabilitate.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră: O resursă valorificată

Pe lângă creșterea capacităților de producție, programul include și exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep, derulat de OMV Petrom și Romgaz. Se estimează că producția va fi demarată în prima parte a anului 2027, având o capacitate de aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an. Această resursă va contribui nu doar la asigurarea necesarului intern de energie, dar va fi folosită și pentru producția de îngrășăminte și dezvoltarea industriei petrochimice. Orice surplus va fi dirijat către export, ceea ce va contribui la creșterea economiei naționale.

Stocarea energiei: O prioritate pentru viitor

Un alt capitel important al planului guvernului se referă la extinderea capacităților de stocare a energiei electrice. Se propune instalarea de baterii și dezvoltarea de proiecte hidroenergetice, cu un obiectiv de 1.500 MW de capacitate de stocare până la sfârșitul anului 2026. Până în 2028, se estimează o capacitate totală de 4.500 MW, iar proiecte semnificative, precum cele de la Tarnița-Lăpuștești și Frasin-Pângărați, sunt deja în lucru.

Continuarea utilizării centralelor pe cărbune

Deși tranziția către surse de energie mai curate este crucială, programul prevede și menținerea în funcțiune a grupurilor pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia. Aceste unități sunt esențiale pentru siguranța alimentării cu energie electrică până când capacitățile alternative vor deveni operaționale, respectând în același timp un calendar convenit cu Comisia Europeană.

Investiții în energia nucleară

Pe lângă resursele regenerabile și gazele naturale, o altă direcție strategică o constituie investițiile în sectorul nuclear. Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este deja în plan, cu un sprijin financiar de 800 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții. De asemenea, se iau măsuri pentru a avansa procesul de dezvoltare a Unităților 3 și 4, care vor adăuga o capacitate totală de aproximativ 1.400 MW.

Modernizarea infrastructurii electrice

Un alt punct cheie al programului este modernizarea rețelelor electrice, cu un plan de investitii pe termen lung. Guvernul a identificat 117 lucrări, dintre care 25 sunt proiecte complet noi, precum dezvoltarea legăturilor electrice cu Ungaria și Bulgaria. Aceste măsuri vor îmbunătăți eficiența și vor reduce timpul necesar pentru racordarea consumatorilor la rețea.

Eforturi pentru modernizarea termoficării

Nu în ultimul rând, programul include alocarea a 590 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru îmbunătățirea sistemelor de termoficare, alături de o colaborare cu Banca Mondială ce va aduce un plus de 300 milioane de euro. Transferul ELCEN la Primăria Capitalei va unifica gestionarea energiei termice și va permite o mai bună coordonare a resurselor.

În concluzie, prin acest nou program de guvernare, România nu doar că își propune să îmbunătățească infrastructura energetică și să crească în mod semnificativ producția de energie din resurse proprii, dar își asumă și responsabilitatea de a contribui la tranziția către o economie mai verde și sustenabilă. Această viziune pe termen lung va influența pozitiv atât economia națională, cât și mediu de afaceri, consolidând poziția țării pe harta energetică europeană.

https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/10/8162844-mediafax_foto-alexandru_nechez-1-e1792087295232.jpg