În timp ce ministra Mediului s-a supărat pe Parlament că a aprobat recent finalizarea celor câteva hidrocentralelor începute înainte de 1989 și neterminate nici astăzi pentru că s-ar distruge biodiversitatea în acele zone, ea nu vorbește nimic despre pădurile României, care se usucă. În niciunul din discursurile sale de după învestirea ca ministru, Diana Buzoianu nu vorbește despre acest lucru, deși este o problemă care se agravează de la an la an, afectând sute de mii de hectare, inclusiv din ariile protejate. Situația din teren o vom cunoaște mai bine.
Fenomenul de uscare a pădurilor României s-a extins în ultimii ani și potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”, între 2018 și 2025, suprafața afectată a crescut cu aproximativ 45%, ajungând la peste 150.000 de hectare anual în regiuni precum Carpații Meridionali, Podișul Getic și zonele de câmpie. Speciile cele mai vulnerabile sunt fagul, afectat în proporție de 60% din cazurile raportate, gorunul și molidul, cu rate de mortalitate de până la 30% în plantații pure, arată datele prezentate în cadrul conferinței„Fenomenul de uscare a pădurilor – tot mai prezent în România!”, organizată de Romsilva.
Pagubele pe care le vom înregistra
Dacă nu se vor lua măsuri rapide, estimările indică faptul că până în 2050 România riscă să piardă 20-30% din fondul forestier. Asta înseamnă pierderea a 15-20% din biodiversitatea forestieră, inclusiv habitate pentru specii protejate și accelerarea eroziunii solului cu 2-5 t/ha/an în zone declive. Din punct de vedere economic, pierderea se traduce prin reducerea volumului de lemn recoltabil cu 1,2-1,5 milioane m³/an, echivalentul a 8-10% din producția națională. În aceste condiții, pierderile estimate pentru industria lemnului se vor ridică la 150-200 de milioane euro anual până în 2030. Pe de altă parte, datele INCDS mai arată că din punct de vedere hidrologic, scăderea retenției de apă în bazinele forestiere cu 10-15%, crește riscul inundațiilor și secetelor în aval.
Efectul schimbărilor climatice
Schimbările climatice agravează fenomenul de uscare al pădurilor: temperaturile mai ridicate permit reproducerea accelerată a gândacului de scoarță, insecta distrugătoare de păduri, în timp ce seceta reduce rezistența arborilor. Astfel, atacurile gândacului de scoarță au devenit una dintre principalele cauze ale mortalității arborilor din țara noastră.
Implementarea unui sistem național de drone cu senzori multispectrali și Inteligență Artificială (AI) pentru detecția precoce a zonelor cu probleme (acuratețe >85%), precum și aplicarea tratamentelor fitosanitare selective cu feromoni și endoterapie, precum și introducerea unor specii rezistente la secetă sunt doar câteva dintre măsurile propuse împotriva uscării pădurilor.
% din fondul forestier național este reprezentat de specia fag, iar aceasta este cea mai vulnerabilă la fenomenul de uscare. Fagul este o specie care nu tolerează bine seceta extremă, solul degradat și bolile agresive.
Se pregătește schimbarea legislației
La Senat a fost înregistrată o propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței de Urgență nr. 57/2007 care reglementează regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Inițiativa prevede instituirea unui Plan național de urgență fitosanitară, dar și a unor planuri similare la nivelul fiecărei arii protejate. Printre principalele noutăți se numără termene decizionale scurte, proceduri accelerate pentru combaterea dăunătorilor și, în cazuri critice, derogări atent controlate, în concordanță cu legislația europeană.
Citește pe Antena3.ro
Momente amuzante cu băiețelul lui Nicușor Dan la ceremonia Sfințirii Catedralei Naționale
În prezent, lemnul uscat nu poate fi tăiat și înlocuit cu puiet sănătos, iar comunitățile locale nu îl pot folosi pentru încălzire sau exploatare. Între timp, arborii sănătoși continuă să fie puși în pericol.
România are 60.000 km pătrați de arii protejate
Natura 2000 este o rețea de arii protejate care acoperă cele mai valoroase și amenințate specii și habitate din Europa. Este cea mai mare rețea coordonată de arii protejate din lume, extinzându-se pe toate cele 27 de state membre ale UE, atât pe uscat, cât și pe mare. Siturile din cadrul Natura 2000 sunt desemnate în temeiul Directivelor privind păsările și habitatele. În conformitate cu prevederile acestei directive, România are declarată arie protejată o suprafață terestră de 54.214 km pătrați și 6.362 km pătrați suprafață marină.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
