Problema corupției „răspândite” din România este ridicată din nou în documente oficiale ale Statelor Unite, mai exact în raportul Departamentului de Stat pe anul 2025 privind climatul investițional.
Documentul este ca un ghid care le prezintă firmelor americane interesate să investească în România avantajele pe care le are economia românească:
„Guvernul menține un regim de investiții în mare parte deschis. Poziția strategică a României, apartenența la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), forța de muncă relativ bine pregătită, salariile competitive și resursele naturale abundente fac din această țară o locație atractivă pentru firmele care doresc să acceseze piețele din Europa, Caucaz și Orientul Apropiat.”
Este menționată creșterea economică puternică în cele trei decenii de la Revoluție, chiar dacă „inegală”, fiind amintită și perspectiva aderării României la OCDE ca un posibil factor de creștere și în viitor.
Însă sunt prezentate și posibile probleme. De exemplu, creșterea economică pe termen mediu a României, spune raportul, va fi determinată de capacitatea sa de a absorbi fluxurile mari de fonduri UE, aici fiind incluse și fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
De ce se plâng investitorii: vameși, funcționarii din primării și autoritățile financiare
Însă, una dintre marile probleme când vine vorba despre investițiile străine directe este cea a corupției, care „rămâne o provocare continuă”, chiar dacă „România a făcut progrese semnificative”.
„Investitorii americani s-au plâns de corupția guvernamentală și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale”, arată raportul Departamentului de Stat.
Documentul amintește că, potrivit Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită, cu mult peste media UE de 64%.
De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.
Eurobarometrul menționează că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:
- legislația și politicile în continuă schimbare (93%);
- ratele de impozitare (85%);
- complexitatea procedurilor administrative (82%);
- corupția (71%).
În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE (62).
România a scăpat în 2022 de monitorizarea statului de drept prin Mecanismul de cooperare și verificare (MCV), care era în vigoare de la aderarea din 2007, când Comisia Europeană a constatat că România a înregistrat „progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt”.
Comisia Europeană a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.
Despre acest subiect a scris și G4Media, care amintește că documentul Departamentului de Stat este unul dintre puținele rapoarte critice la adresa justiției din România – în ceea ce privește corupția la nivel înalt și problemele majore din justiție – după ridicarea Mecanismului de Verificare și Cooperare.
Aproape 10.000 de dosare penale închise din cauza prescrierii faptelor
Departamentul de Stat al SUA reia studiul economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), realizat în 2024, potrivit căruia „practicile de corupție în anumite sectoare rămân răspândite” și că „progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente”.
„Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție pentru răspunderea penală”, atrage atenția Departamentul de Stat.
Astfel, în urma modificărilor din Codul penal și de procedură penală, între 2022 și 2025, au fost închise 9.635 de dosare de corupție din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.
Decizia 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție preciza că regulile privind prescripția – adică data după care o faptă nu mai poate fi sancționată penal – se aplică retroactiv, conform unui principiu consacrat în Dreptul Penal – legea cea mai favorabilă.
Prin aceeași hotărâre, judecătorii celei mai importante instanțe judiciare din țară au stabilit că două decizii ale Curții Constituționale ale României, din 2018 și 2022 – prin care un articol din Codul de Procedură Penală era declarat neconstituțional – va fi interpretat pe viitor de procurori și judecători, în propriile dosare, astfel:
Între 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a noului Cod Penal) și 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a OUG 71 / 2022, care a corectat problema legislativă) nu există întreruperea prescripției speciale.
Printre problemele amintite în raport se mai numără digitalizarea slabă a sistemului și durata mare de timp pentru judecarea dosarelor, motiv pentru care România este sancționată la nivel internațional.
- „Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe documente pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei.”
- „În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cazuri depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cazuri în fața CEDO.”
În privința Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală, raportul arată că ANAF are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale.
Și, deși există legi privind confiscarea bunurilor, „un regim funcțional este încă în curs de elaborare”.
Nu în ultimul rând, este documentată o problemă cu care se confruntă organizațiile nonguvernamentale implicate în investigarea corupției, care „nu beneficiază de protecție suplimentară”, deși România este membră a Centrului de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
