Italia deschide calea revenirii la energia nucleară. Ce prevede legea adoptată de Senat

Italia face un pas către revenirea la energia nucleară, după ce Senatul a aprobat miercuri, 23 septembrie, în forma finală, legea propusă de guvernul Giorgiei Meloni. Actul a primit 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri. Votul nu înseamnă însă că vor începe lucrările la noi centrale: autoritățile trebuie mai întâi să stabilească regulile pentru viitoarele proiecte.

Ce prevede noua lege

Textul, aprobat anterior de Camera Deputaților, acordă guvernului un termen de 12 luni pentru a elabora legislația de aplicare. Aceasta va acoperi autorizarea instalațiilor, cerințele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și alegerea amplasamentelor. Legea prevede și un program național pentru dezvoltarea energiei nucleare și a tehnologiilor de fuziune.

Executivul italian este interesat în special de reactoarele modulare mici, cunoscute ca SMR, în locul marilor centrale nucleare tradiționale. Totuși, legea adoptată miercuri nu aprobă construirea unui reactor și nu stabilește un amplasament. Fiecare eventual proiect va trebui să treacă ulterior prin procedurile de evaluare și autorizare.

Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a numit votul „o zi istorică pentru Italia” și a declarat că guvernul lucrează deja la normele necesare aplicării legii.

O revenire după două referendumuri

Decizia readuce în prim-plan o opțiune energetică respinsă de italieni prin referendumuri organizate după accidentul de la Cernobîl, din 1986, și după cel de la Fukushima, din 2011. Guvernul Meloni susține că energia nucleară ar putea contribui, pe termen lung, la securitatea energetică și la reducerea emisiilor.

Revenirea rămâne însă departe de a fi realizată. Italia trebuie să definitiveze cadrul de reglementare și să găsească soluții pentru gestionarea deșeurilor radioactive, în timp ce costurile și durata viitoarelor proiecte sunt contestate de partidele de opoziție. De aceea, votul din Senat este începutul unui proces legislativ și administrativ, nu o decizie de construire imediată a centralelor.