O inițiativă legislativă menită să îndeplinească cerințele de transparență impuse în procesul de aderare la OCDE a stârnit dezbateri aprinse în Parlament. Proiectul prevede ca aleșii să declare cu cine discută inițiativele legislative, dar unii parlamentari susțin că reglementarea este superficială și nu rezolvă real problema lobby-ului în România. Alții critică faptul că legea impune obligații și persoanelor care se întâlnesc cu parlamentarii. Proiectul a fost trimis la Curtea Constituțională.
FOTO Inqum / George Călin
Recent, Parlamentul a adoptat o lege care îi obligă pe
deputați și senatori să declare cu cine discută proiectele de lege. Noua inițiativă legislativă prevede ca atât deputații și senatorii, cât și reprezentanții grupurilor de lobby să declare dacă au purtat discuții legate de inițiative legislative.
Inițiativa îndeplinește, de fapt, o condiție de transparență în
privința lobby-ului pentru ca România să fie admisă în Organizația pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) și a fost redactată într-o comisia specială
comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru sprijinirea procesului de
aderare.
Inițiativa, pe masa CCR
Proiectul ajunge pe masa CCR, cu termen pe 5 noiembrie,
fiind atacată de SOS și AUR, deși SOS a avut un reprezentant, iar AUR 6 reprezentanți în comisie. De altfel, inițiativa
nu a fost criticată doar de opoziție, ci
și de UDMR, membru al coaliției de guvernare, care a avut și doi reprezentanți
în grupul de lucru care a redactat proiectul.
Șefa Comisiei, deputata USR Violeta Alexandru explică pentru
„Adevărul” că, pentru elaborare proiectului au fost purtate constant discuții cu
toate partidele: „Au fost informați, au fost informați constant, i-am întrebat,
i-am consultat, unii au avut și lucruri să-mi spună, alții au comentat
alte aspecte. Adică ei pe parcursul acestor săptămâni, luni, au fost constant
informați. Cred că există o rezervă în acest moment față de practicarea
unor asemenea mecanisme de transparență de seamă că ar putea fi interpretate în
spațiul public ca având o altă natură decât lucrurile inițiale. Nu au de ce să
aibă nici o îngrijorare colegii. Tot ce ține sunt clarificări ulterioare prin norme de aplicare le vom face. Și am reținut toate sugestiile
domnului președinte Kelemen”.
La final însă, doar membrii care au dorit și-au depus
semnătura, între aceștia nefiind și reprezentanții AUR și SOS.
Ce prevede proiectul
Potrivit șefei de comisie, inițiativa pune pe tapet problema
transparenței interacțiunilor cu terțe părți, „care se practică într-o serie
de țări membre UE, la Parlamentul European, la Guvern, la Comisia Europeană,
unde nu consideră nimeni că afectează cu ceva mandatul, dimpotrivă este o
procedură de creștere a transparenței
parlamentarilor”.
Nu este o modalitate de a-l constrânge pe parlamentar, „ci
de a oferi toate pârghiile entităților terțe, oamenilor din piață, adică
antreprenorilor, societății civile, sindicatelor, patronatelor acces la
informații vizând cine anume se prezintă în fața demnitarului, ca dacă dânșii
consideră ca au un alt punct de vedere decât constată acolo că a fost
reprezentat, să aibă același drept de a și-l prezenta în
fața senatorului, deputatului. E vorba despre șanse egale, acces egal la
decidenți pentru terțe părți, pentru antreprenor sau societatea civilă”.
Potrivit inițiativei, în termen de 48 de ore înainte sau
după, parlamentarii trebuie să publice pe platforma RUTI informații cu privire la
întâlnirile pentru discutarea unor inițiative legislative, precum numele
persoanelor și denumirea entităților reprezentate, data și locul întâlnirii,
precum și descrierea scopului întâlnirii. Secretarii generali ai celor două camere
vor fi cei care vor administra platforma RUTI. Potrivit formei finale a proiectului, aceeași obligație le revine și persoanelor terțe.
„Nerespectarea prevederilor prezentului articol privind
publicarea întâlnirilor în RUTI atrage aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 52 lit. e) – avertisment scris pentru
senator sau deputat, conform procedurii prevăzute de Regulamentul Camerei
Deputaților, de Regulamentul Senatului sau de prevederile prezentei legi”,
mai arată inițiativa, iar neactualizarea datelor atrage eliminarea persoanelor terțe din RUTI.
Șefa comisiei precizează însă că proiectul „nu ține locul”
unei legi a lobby-ului, ci „este o inițiativă de transparență. Dacă se va
decide că e necesară și în ce formă va fi acea lege, e o discuție care poate să
apară la un moment dat”.
Legea, criticată de parlamentari
Șeful UDMR Kelemen Hunor, a fost unul dintre criticii inițiativei din momentul adoptării în Parlament.
El a afirmat că proiectul este „superficial,
inaplicabil și nu are nicio legătură cu Realitatea, pentru că lipsesc
definițiile, iar dacă definițiile nu sunt corecte, precise, orice lege lasă
loc de interpretare”. Potrivit acestuia, „nu este bine definit ce înseamnă
întâlnirile online, este o ambiguitate și nu va trece mult timp până cineva va
fi încadrat în abuz de serviciu”.
„Cred că orice dezbatere sau orice lege din aceasta
asupra lobby-ului nu o să rezolve problema fundamentală. Oamenii o să aibă
interesul să ceară bani de la stat, subvenții, tot felul de lucruri de genul
acesta”, explică Cludiu Năsui pentru „Adevărul”. Singura soluție este transparența.
Acest lucru va funcționa doar „pentru firmele care sunt deschise că fac
lobby, dar apoi o să apară firme care fac lobby fără să zică că fac
lobby. Zic că ele fac doar consultanță. Și va fi foarte greu să-ți dai
seama exact ce a făcut exact firma aceea”.
„Deci eu sunt sceptic. Eu n-am văzut până acum, nici în
Statele Unite, unde lobby-ul, trebuie să zicem că industria lobby-ului e
printre cele mai puternice, nici în Bruxelles, unde lobby-ul iarăși există
și e reglementat, nu s-a împiedecat această capturare a guvernului de către
grupuri de interese restrânse. E o problemă inerentă a democrației”,
mai spune Claudiu Năsui.
Criticile AUR
„Prin propunerea legislativă se asimilează, în mod exagerat
și nejustificat statutul parlamentarilor cu cel aI altor categorii de
demnitari, ceea ce‚ după cum vom arăta în continuare, contravine spiritului
Constituției”, notează sesizare AUR.
De asemenea, sesizarea arată că nu este clar dacă obligația
publicării în RUTI îi revine parlamentarului sau secretarului de camera și contestă
obligativitatea publicării informațiilor în cazul altor persoane.
„Observăm că se instituie obligații pentru persoane terțe,
astfel cum sunt acestea definite de alin. (5), care trebuie să se înregistreze
în RUTI, în caz contrar nu se pot întâlni cu parlamentarii. Ne întrebăm,
retoric, firește, dacă este admisibil şi corect, sub aspectul tehnicii legislative,
să se instituie prin legea privind statutul parlamentarilor obligații pentru
terțe persoane? Este vorba despre două categorii de obligații, de înregistrare
în RUTI și de actualizare manuală a datelor”.
„De asemenea, am subliniat că legea omite categorii esențiale care exercită, în mod real, influență asupra procesului legislativ – cum ar fi ambasadorii, președinții de consilii județene sau primarii, transmite liderul deputaților AUR. (…) Și aș vrea să vă mai precizez un lucru care nouă ni se pare interesant și pe care colegul meu, senatorul Petrișor Peiu, l-a prezentat în ședința comună: din ultimele opt întâlniri dintre președintele OMV și președintele României, doar trei au fost publice, iar întâlnirile cu miniștrii energiei și finanțelor nu au fost făcute deloc publice. Considerăm că această lege a fost adoptată doar pentru a bifa un jalon în fața OCDE, fără dezbatere reală, fără rigoare juridică și fără a asigura transparența pe care ar trebui să o garanteze. România are nevoie de o lege corectă, aplicabilă și în spiritul Constituției, nu de improvizații”, mai subliniază AUR.
