Conform oficialului, infrastructura critică (terasamente, poduri, podețe și consolidări) este aproape finalizată. Pe un fir de circulație șina este deja montată complet, în timp ce pe al doilea fir s-au instalat traversele și primul strat de piatră spartă pe o distanță de circa 30 de kilometri.
Ținta pentru luna august, atingerea jaloanelor PNRR
Autoritățile sunt optimiste că ambele loturi vor atinge jalonul european din luna august 2026, care impune montarea pachetului șină-traversă pe 90% din lungimea proiectelor, potrivit Economedia.
Optimizare financiară: Guvernul poartă discuții avansate pentru a muta aceste sectoare de pe componenta de împrumut pe cea de grant a PNRR, maximizând astfel absorbția fondurilor europene nerambursabile.
Obiectivul final rămâne redeschiderea completă a circulației pentru pasageri și marfă în anul 2027, linia urmând să deservească inclusiv viitorul tren metropolitan din Cluj. Pentru a respecta acest calendar, autoritățile colaborează cu CFR, Agenția de Mediu și primăriile locale pentru finalizarea exproprierilor suplimentare și relocarea utilităților, în special în zona critică Tăietura Turcului din Cluj-Napoca.
Birocrația „AFER”
Deși șantierele se mișcă bine, Horațiu Cosma a taxat dur blocajele birocratice generate de Autoritatea Feroviară Română (AFER), proces pe care l-a numit ironic „AFER-izare”. Constructorii reclamă proceduri excesive și lipsite de predictibilitate care duc la situații absurde:
Firme cu experiență vastă nu pot asfalta un peron pentru că nu sunt „AFER-izate”.
Muncitorii nu pot monta schele în stații fără această certificare feroviară.
Balastul standard folosit în orice construcție civilă este blocat până la avizarea specială AFER.
„Siguranța feroviară este esențială și nu poate fi negociată. Dar ea nu trebuie transformată într-o justificare pentru birocratizarea excesivă (…). Nu putem accepta ca acel 0,5% facturat de AFER să se extindă în mod absurd până și la metaforica cabină a paznicului de șantier”, a declarat Cosma, anunțând o analiză serioasă la nivelul Ministerului Transporturilor pentru a readuce „bunul-simț administrativ”.
Radiografia tehnică a celor două loturi, potrivit Arcada
Beneficiile majore ale investiției:
Modernizarea și electrificarea traseului vor aduce schimbări radicale pentru transportul din regiune:
- Viteze sporite: Trenurile de călători vor circula cu până la 120 km/h, iar cele de marfă cu 80 km/h.
- Confort și accesibilitate: Gările vor fi complet reabilitate, digitalizate și adaptate persoanelor cu mobilitate redusă.
- Impact ecologic: Reducerea masivă a emisiilor poluante prin eliminarea tracțiunii diesel și eficientizarea energetică a clădirilor din stații.
- Eficiență: Scăderea timpilor de parcurs și creșterea siguranței traficului feroviar regional și internațional.
Circulație în acest an pe lotul 1
Asociația Pro Infrastructură arăta la începutul anului că sunt șanse ca trenul să meargă în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu. Este vorba despre primul tronson de cale ferată dintre cele patru în modernizare care leagă Cluj-Napoca de frontiera cu Ungaria prin Oradea.
„Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu. Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani. Este primul sector din cele patru spre Oradea și mai departe până la granița cu Ungaria. Ultima raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, a ajuns la 55% stadiu fizic. Realitatea din teren o confirmă: aproximativ jumătate e gata. Zona urbană este mai întârziată: avem fundația și stâlpii catenarei dar prea puțină șină. Podul din Cluj de la începutul filmării nu va fi demolat complet, ci se vor păstra pilele, se refac doar banchetele cuzineților și se pune tablier nou”, transmite API.
https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/06/https___www-economedia-ro__wp-content_uploads_2026_05_whatsapp-image-2026-05-18-at-11-01-10.webp
