Titlu: Criza economică din Iran: recunoașterea oficială a colapsului economic
Subtitlu: Președintele Parlamentului iranian confirmă efectele devastatoare ale sancțiunilor americane asupra economiei țării și a vieții cetățenilor
Anul 2023 a marcat o cotitură dramatică în ceea ce privește economia iraniană, în special în contextul sancțiunilor impuse de Statele Unite. Într-o declarație făcută la televiziunea de stat, Masoud Pezeshkian, președintele Parlamentului iranian, a recunoscut o realitate ce nu poate fi ignorată: „ruta e blocată și mărfurile nu mai intră”. Aceasta afirmație, departe de a fi o simplă excepție, sugerează o capitulare în fața presiunii exercitate de blocada economică americană, care a avut ca efect scăderea comerțului iranian cu 25-35%.
Economia în criză: de la blocaj la disperare
Confirmarea oficială a întârzierilor în importuri vine într-un moment în care regimul de la Teheran ia în considerare dublarea prețului benzinei, o măsură ce va duce, fără îndoială, la și mai multe frământări sociale. Cozile interminabile la benzinării și panică în rândul consumatorilor devin tot mai frecvente, sugerând o deteriorare rapidă a situației economice. Oamenii se grăbesc să facă provizii, anticipând o continuare a dezechilibrelor economice.
Timp de decenii, Iranul a beneficiat de un dialog diplomatic cu Statele Unite, care, din păcate, a dus la un regim tot mai provocator. Această strategie a fost însă abandonată de actuala administrație americană, care a implementat o abordare radical diferită. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a subliniat că obiectivul este „asfixierea” regimului iranian prin tăierea fiecărei linii financiare care îl susține.
Recent, autoritățile americane au lovit pentru prima dată o instituție financiară străină importantă, Banque Misr UAE, evidențiind aspectele critice ale blocadei economice. Mesajul este clar: băncile care aleg să colaboreze cu Iranul riscă să se confrunte cu sancțiuni americane severe.
Controlul naval și destabilizarea regimului iranian
Pe lângă criza economică, Iranul se confruntă cu provocări și pe plan militar. În ciuda asigurărilor venite din partea Gărzii Revoluționare că strâmtoarea Hormuz rămâne sub „control decisiv”, faptele demonstrative arată o altă realitate. Milioane de barili de petrol continuă să fie transportate prin acea zonă fără a fi influențați de amenințările iraniene, în timp ce exporturile de petrol ale Iranului se află la zero din luna iulie.
Această incapacitate de a controla situația mării adâncește sentimentul de criză internă. Inflația galopantă, în prezent de 84%, și deprecierea dramatică a monedei naționale fac din ce în ce mai complicată viața cotidiană a cetățenilor. Acest lucru a dus la proteste în stradă din partea muncitorilor din petrol, pensionarilor și profesorilor, care solicită salarii decente și condiții de trai acceptabile.
Un regim pe marginea colapsului
Regimul iranian se simte amenințat nu doar din exterior, ci și din interior. Liderul suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai fost văzut în public, ceea ce sugerează o frică profundă de instabilitate socială. Întrebările cu privire la securitatea sa personală și la fragilitatea regimului devin tot mai frecvente. Acesta își arată vulnerabilitățile, cerând unitate și coeziune socială, dar, în același timp, dă semne de panică în fața posibilității unor noi proteste.
În acest context, retorica iraniană devine din ce în ce mai defensivă. Autoritățile de la Teheran denunță politica americană ca fiind „terorism economic” și cer comunității internaționale să nu aplice sancțiuni, dar aceste apeluri par să cadă în urechi surde.
Concluzie: o strategie eficientă de presiune
Politica actuală a administrației americane, axată pe o presiune maximă și o abordare dure, pare să funcționeze. Regimul de la Teheran, confruntat cu crize multiple, nu mai are pârghii reale prin care să se opună. Rămâne de văzut dacă acești factori cumulativi vor conduce la un real schimb în Iran sau dacă se vor transforma într-o nouă eră de represalii interne. Cert este însă că actuala strategie de presiune va continua, atât timp cât regimul islamic preferă să ignore semnalele de alarmă venite din rândul cetățenilor.
https://www.realitatea.net/storage/media/7/2026/06/sua-iran-Feq2nv.webp
