Documentul notează că anularea alegerilor prezidențiale din România a fost percepută ca „o restricție nejustificată a libertății de exprimare politică”, iar justificarea privind o presupusă operațiune de influență rusă pe rețelele sociale este pusă sub semnul întrebării.
Raportul consemnează că această decizie „a fost criticată ca fiind o ingerință politică în alegeri și o restricție nejustificată asupra discursului politic nefavorabil, de o natură și severitate fără precedent”.
Documentul Departamentului de Stat semnalează deficiențe în funcționarea presei libere din România și notează lipsa transparenței în privința proprietății și finanțării mass-media, controlul politic asupra politicilor editoriale și restricționarea accesului jurnaliștilor la informații publice.
Sunt consemnate cazuri de hărțuire, amenințare și acțiuni în instanță împotriva reporterilor, inclusiv episodul din 18 iulie 2024, în care DIICOT Caraș-Severin a emis o ordonanță împotriva jurnaliștilor RISE Project, ulterior anulată. Este menționată și reținerea activistei Angi Șerban pentru o postare considerată incitare.
La capitolul drepturi ale angajaților, raportul semnalează practici de evitare a reprezentării sindicale, dificultăți în dovedirea concedierilor abuzive, aplicare inconsistentă a legislației muncii și lipsa resurselor pentru combaterea muncii la negru, estimată la 29% din PIB.
În materie de politici de protecție a copilului, raportul critică aplicarea insuficientă în România a legii privind munca minorilor și notează persistența muncii copiilor, mai ales în comunitățile rome, precum și căsătorii ilegale între minori.
Documentul semnalează o înmulțire a acțiunilor antisemite în România. Sunt menționate acte de vandalism împotriva lăcașurilor evreiești, mesaje fasciste în spații publice și declarații antisemite ale unor parlamentari.
Raportul include și cazul dizidentului Gheorghe Ursu, notând respingerea de către Curtea Constituțională, în mai 2024, a unui recurs extraordinar împotriva achitării foștilor ofițeri de Securitate acuzați de implicare în moartea acestuia.
Critici la adresa țărilor occidentale
Raportul afirmă că „situația drepturilor omului în Germania s-a deteriorat în cursul anului”, menționând „restricții asupra libertății de exprimare” și „crime sau amenințări motivate de antisemitism”.
În februarie 2024, vicepreședintele SUA, JD Vance, a acuzat Germania și alți aliați europeni că „restricționează libertatea de exprimare și marginalizează partide precum AfD”, partid clasificat de serviciile germane drept organizație extremistă de dreapta.
Raportul notează totuși că guvernul german „a făcut pași credibili pentru a investiga și pedepsi oficialii implicați în abuzuri privind drepturile omului”.
Administrația americană își exprimă îngrijorarea că și în Marea Britanie sau Franța „situația drepturilor omului s-a deteriorat”, cu accent pe restricțiile privind libertatea de exprimare.
În cazul Franței, raportul menționează „informații credibile referitoare la restricții grave privind libertatea de exprimare” și „o reapariție a actelor de antisemitism”.
De asemenea, Washingtonul critică o nouă lege din Marea Britanie privind siguranța online, considerată de rețeaua socială X (deținută de Elon Musk) drept o amenințare la adresa libertății de exprimare.
Raportul, refăcut pentru a reflecta politicile lui Donald Trump
Raportul pe 2024 a fost inițial redactat parțial în timpul administrației Biden, dar a fost modificat și restructurat pentru a se alinia politicilor administrației Trump, transmit AFP și Reuters.
Modificările au inclus eliminarea sau reducerea referințelor la drepturile LGBTQI sau scurtarea capitolelor despre aliați precum Israel sau El Salvador.
În cazul Israelului nu există nicio mențiune în document privind criza umanitară de proporții din Gaza și zecile de mii de persoane ucise în timpul atacurilor israeliene.
Dee asemenea, raportul pune accent pe criticarea unor adversari ai administrației Trump, precum Brazilia sau Africa de Sud.
Fostul oficial de la Departamentul de Stat, Josh Paul, a declarat că „raportul demonstrează ce se întâmplă când agendele politice au prioritate asupra faptelor. Rezultatul este un produs mult abreviat, care seamănă mai mult cu o broșură de propagandă sovietică decât cu un document al unei democrații”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Articol redactat cu informații oferite de Agerpres, AFP, Reuters, DPA.
