Reforma Bacalaureatului: cum va arăta examenul pentru prima generație care învață după noile reguli

Ministerul Educației a lansat în transparență decizională proiectul de ordin privind probele și disciplinele pentru Bacalaureatul primei generații care va studia după noile planuri-cadru (2026-2027), conform Legii 198/2023.

Examenul de Bacalaureat va avea o nouă structură. FOTO: Arhiva Adevărul

Conform
reprezentanților Ministerului, prin acest proiect se dorește asigurarea
unui cadru predictibil și coerent, în strânsă legătură cu noua
arhitectură curriculară a liceului și cu competențele dobândite pe
parcursul celor patru ani de studiu.

Noua arhitectură a stârnit deja reacții în rândul cadrelor
didactice. Ionuț Oprea, profesor de Limba Română și diriginte la un liceu din București,
a analizat proiectul și oferă o evaluare nuanțată, care salută unele aspecte, dar semnalează numeroase
vulnerabilități.

„Am urmărit cu atenție proiectul de ordonanță privind
noua structură a examenului de Bacalaureat pentru generația care va
absolvi în 2030. În primul rând, salut intenția de a corela mai strâns
examinarea cu noua arhitectură curriculară. Este firesc ca elevii să fie
evaluați în funcție de ceea ce au studiat efectiv în cei patru ani de
liceu, nu după programe învechite. În acest sens, diferențierea probei
scrise la Limba și literatura română pe trei niveluri – A1 pentru
majoritatea elevilor, A2 pentru filologie și A3 pentru școlile cu
predare în limbile minorităților – mi se pare o măsură echitabilă și
pedagogic justificată. Nu mai putem pretinde unui elev de la
Matematică-Informatică același grad de aprofundare literară ca unui
viitor filolog, așa cum nici acesta din urmă nu ar trebui să fie evaluat
după o programă minimală. Așadar, la acest capitol, consider că
Ministerul a nimerit o cale de mijloc sănătoasă”a declarat Ionuț
Oprea, pentru Adevărul.

Entuziasmul
profesorului se oprește însă în fața altor prevederi. Cea mai mare
îngrijorare îi este generată de introducerea obligativității a două
probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne
studiate.

„Problemele însă apar, și ele sunt numeroase, atunci când
analizăm mai în detaliu probele de competențe și, mai ales, probele
scrise specifice fiecărei specializări. Cea mai îngrijorătoare
schimbare, din punctul meu de vedere, este introducerea obligativității a
două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi
moderne studiate. Pe hârtie, este un obiectiv admirabil: absolvenții
noștri ar trebui să comunice fluent în două limbi străine. În realitate,
însă, mă întreb câte școli dispun de resursele umane și materiale
pentru a pregăti cu adevărat toți elevii la nivelul unei probe orale de
bacalaureat la a doua limbă străină. Știm cu toții că, în multe licee, a
doua limbă modernă se predă într-un număr redus de ore, cu profesori
suprasolicitați și cu elevi care o percep drept o povară suplimentară.
Transformarea acestei discipline într-o probă obligatorie, cu aceeași
valență ca prima limbă, riscă să creeze un decalaj uriaș între școlile
bine dotate și cele defavorizate, între elevii care au avut acces la
meditații și cei care nu. În plus, din perspectivă organizatorică, ma
întreb cum vor putea centrele de examen să gestioneze un număr atât de
mare de probe orale la două limbi diferite, fără a transforma sesiunea
într-un maraton logistic”a adăugat Ionuț Oprea.

Controverse în jurul transformării Religiei în materie opțională pentru Bacalaureat

Un
alt punct extrem de sensibil în opinia sa este apariția disciplinei
Religie printre materiile opționale pentru proba scrisă la
specializările Științe sociale și Filologie.

„Un alt punct sensibil,
poate cel mai sensibil, este apariția disciplinei Religie printre
materiile opționale pentru proba scrisă la specializările Științe
sociale și Filologie. Nu doresc să emit judecăți de valoare asupra
statutului acestei discipline în școală, însă, ca diriginte, am îndoieli
serioase cu privire la oportunitatea includerii ei într-un examen
național la care se pretinde obiectivitate și echivalență între opțiuni.
Se pune întrebarea: poate fi o probă de Religie – indiferent cât de
riguroasă ar fi programa – comparabilă, din punct de vedere al gradului
de dificultate și al obiectivității evaluării, cu o probă de Istorie,
Geografie sau Psihologie? Există riscul ca mulți elevi să aleagă Religia
nu din convingere sau din interes cognitiv, ci pentru că percep această
disciplină ca fiind mai ușor de promovat, eventual printr-un efort de
memorare a unor noțiuni de catehism. Aștept cu interes să văd programa
cadru, dar, deocamdată, această prevedere mi se pare pripită și
insuficient de bine cântărită”a explicat profesorul.

„Flexibilitatea
extremă” oferită absolvenților de Filologie este, în opinia sa, o altă
sursă de vulnerabilitate.

„Nu în ultimul rând, trebuie să vorbesc despre flexibilitatea
extremă pe care o oferă proiectul la specializarea Filologie. Conform
noului regulament, absolvenții de filologie pot alege pentru prima probă
scrisă între Limba modernă 1 și Limba modernă 2, iar pentru a doua
probă dintr-o listă pestriță ce include Istorie, Geografie, Logică,
Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie. Cu alte
cuvinte, un elev poate deveni absolvi un profil de Filologie fără să
susțină niciun examen scris la o disciplină fundamental umanistă precum
Istoria sau Literatura universală, ci doar la două limbi străine, sau la
o limbă străină și Logică. Mă întreb ce se mai păstrează, în acest caz,
din specificul Filologiei ca profil de studiu aprofundat al limbii și
literaturii române și comparate. Este adevărat că proba de Limba și
literatura română A2 rămâne obligatorie, dar celelalte două probe scrise
pot ocoli aproape complet componentele culturale și umaniste clasice.
Pe termen lung, această deschidere poate duce la o diluare a identității
profilului și la o pregătire extrem de eterogenă a absolvenților, ceea
ce va pune probleme atât în admiterea la facultățile umaniste, cât și pe
piața muncii”a avertizat Ionuț Oprea.

Cum să te motivezi pentru a învăţa! 20 de sfaturi de la un psiholog

Probleme privind asigurarea secretului subiectelor

Dincolo
de toate acestea, profesorul atrage atenția asupra unei probleme
sistemice care ține de organizarea propriu-zisă a examenului.

„Dincolo
de aceste aspecte punctuale, există o problemă sistemică pe care nu pot
să nu o semnalez: complexitatea organizatorică a unui bacalaureat în
care fiecare candidat își alege combinația proprie de probe. La
specializarea Științe ale naturii, de pildă, elevii pot alege prima
probă dintre Fizică, Chimie, Biologie, iar a doua dintre aceleași trei
plus Matematică și Informatică. Aceasta înseamnă că, într-o aceeași sală
de examen, pot coexista zeci de variante de subiecte. Cum se va asigura
secretul subiectelor? Cum se vor tipări și distribui în timp util
atâtea variante? Există riscul unor erori administrative majore și al
unor scurgeri de informații. De asemenea, școlile și centrele de examen
vor fi nevoite să investească masiv în logistica de tipărire, păstrare
și corectare diferențiată, ceea ce implică resurse financiare și umane
suplimentare pe care multe județe, poate chiar și Bucureștiul, nu le au
la dispoziție”a punctat dirigintele.

Ionuț Oprea trage o concluzie ponderată, dar fermă, arătând că
proiectul are atât puncte forte, cât și slăbiciuni majore, iar
implementarea grăbită fără studii de impact și fără finanțare adecvată
riscă să transforme un demers bine intenționat într-un eșec.

„Ca să
închei, proiectul Bacalaureatului 2030 are atât virtuți, cât și
deficiențe majore. Virtuțile țin de adaptarea la programele noi, de
diferențierea pe niveluri la Limba română și de încurajarea studierii a
două limbi străine. Deficiențele, însă, sunt îngrijorătoare. Ca profesor
și diriginte, aș sugera ministerului ca, înainte de implementare, să
realizeze studii de impact și simulări la scară largă, să asigure o
finanțare corespunzătoare pentru școlile defavorizate și să reconsidere
includerea Religiei ca materie de bacalaureat. Altfel, riscul este să
avem un examen așa-zis modern ca formă, dar profund inechitabil și
haotic ca fond. Până în 2030 mai este însă suficient timp pentru
ajustări, dar ar trebui ca dialogul să nu fie făcut doar de formă”a
conchis profesorul Ionuț Oprea.

Ce materii se dau la Bacalaureat în 2026. Unde poate fi consultată programa

Prevederile documentului aflat în consultare

Potrivit documentului aflat în consultare, toți candidații vor susține probe de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în Limba română, două probe distincte de competențe lingvistice la două limbi moderne studiate, precum și o probă de competențe digitale.

Candidații minorităților naționale vor susține suplimentar proba de comunicare orală în limba maternă.

În ceea ce privește probele scrise, elevii de la majoritatea specializărilor vor susține Limba și literatura română A1, cei de la filologie vor avea o probă de nivel A2, iar cei din școlile cu predare în limba maternă vor susține o probă specială A3.

De asemenea, există și o probă scrisă la limba maternă, obligatorie pentru cei care au urmat liceul într-o limbă a minorităților și opțională pentru ceilalți.

Pentru probele scrise specifice fiecărui profil, candidații de la Matematică-Informatică vor susține obligatoriu Matematică, iar a doua probă la alegere dintre Informatică, Fizică, Chimie sau Biologie.

La Științe ale naturii, prima probă este la alegere între Fizică, Chimie sau Biologie, iar a doua la alegere între aceleași trei discipline, plus Matematică și Informatică.

La Științe sociale, prima probă este Istoria obligatorie, iar a doua la alegere între Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie și educație antreprenorială, Filosofie sau Religie.

La Filologie, candidații își aleg prima probă între Limba modernă 1 și Limba modernă 2, iar a doua între Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie și educație antreprenorială, Filosofie sau Religie.